Ceva special – Entuziasmul

By | 28/02/2013

                Cand il avem, nu-l constientizam, iar cand il constientizam il aprindem, il gasim sau il intretinem mai greu.

                Ne-ar place a-l avea mereu, desi daca stam sa gandim mai bine, energia ceruta de el ne sperie putin.

                Desigur ca nimeni nu-l poate defini, insa toti se entuziasmeaza vorbind de el.

                Intra totusi in continutul sau cel putin urmatoarele  :

                * bucuria de a descoperi

                * bucuria de a te descoperi

                * sens si rost in munca, in efort

                * bucurie si utilitate oferita semenilor

                * speranta

 

                         Entuziasmul are insa si  atribute ce ne pot pune pe ganduri :

                * se poate stinge, incetul cu incetul sau dintr-odata. De fapt, ne poate surprinde, si cand apare si cand dispare. Daca aflam de ce, inseamna ca suntem pe cale a intelege ceva important despre noi.

                * ne poate pune fata in fata cu propriile limite ; desi interpretat corect ne poate impinge sanatos spre limitele noastre.

                 * ne determina a descoperi sau a redescoperi esecul. Interpretat corect esecul poate fi pasul spre mai bine.

                 * ne pozitioneaza sau ne repozitioneaza corect in competitie. Ne aduce oarecum cu ” picioarele pe pamant „. Uneori o luam razna.

                 * redefineste relatia noastra cu timpul. Intrebarea care se pune este : Chiar atat de nefericit ne traim marea parte a timpul vietii ?

                 * ne ajuta a revedea, reaseza valorile si obiectivele. Ne ” tine verzi ” sau ne face a vedea culoarea reala a credintelor, spiritului, vietii si faptelor noastre.

                 * poate fi dorit. Insa nu prea stim cum ” sa-l instalam „.

                 * poate fi contagios. Atributul acesta cere insa multa responsabilitate din partea ” purtatorului „. Entuziasmul te poate duce si spre prostii.

 

                 Ei bine, una peste alta, entuziasmul e ceva special.

                Voi ce aveti de spus ?

                

12 thoughts on “Ceva special – Entuziasmul

  1. Ionut Breb

    Multumim Dacian pentru articolul frumos! Tu esti un viu exemplu de entuziasm, si apreciem!

    M-am lasat ghidat de una dintre temele mele predominante, anume Context (strenghts finder) pentru a a raspunde articolului tau.

    Chiar de la originile sale, cuvantul a avut o conotatie religioasa pana tarziu; dupa jumatatea secolului XVI cand a fost adoptat de francezi; insa pe parcurs sensul religios s-a pierdut. Pacat….

    Radacinile sunt si in cuvantul grecesc entheos (en +theos) adica in Dumnezeu, Dumnezeu inauntru.

    Cred cu convingere ca entuziasmul poate fi un mod de viata, sub influenta unei autoritati mai mari decat cea a Imperiului sentimentelor si emotiiilor, sub autirotatea Celui de la care porneste entusizmul.

    Ca sinonim i-as pune ravna, care este un entuziasm …. nascut din nou.

    Reply
    1. Dacian Post author

      Frumos spus Ionut : Entuziasti in Domnul, in Cuvantul Sau.
      A Lui fie toata marirea si slava in cer si pe pamant.
      Multumesc iubite frate pentru folositorul tau comentariu.
      Dumnezeu sa te binecuvanteze.

      Reply
  2. tiberiu silaghi

    Parerea mea e ca entuziasm=ravna,zel+acel ceva specific tie,acel ceva personal;scanteia interioara.Este adevarat ca de cele mai multe ori se stinge repede,dar se poate si intretine;e nevoie de foame,sete continua.In mod eronat unii sunt de parere ca entuziasmul este specific doar tinerilor.Nu cred ca are aface cu varsta si nu cred ca ar trebui sa aiba oarece bariere, doar e „entuziasm”.In prezent iti marturisec ca cel mai mare entuziasm il am in a impartasi despre felul in care,cum si ce lucreaza DUMNEZEU in vietile oamenilor si cum am descoperit asta in viata mea.Dupa ce ai fost ‘atins ‘de DUMNEZEU, nu mai esti niciodata acelasi,nu mai poti tacea(vezi Marcu 1:45)si iti marturisesc ca imi place mult starea asta.Entuziasmul Lui sa te umple,sa ne umple pe toti.

    Reply
  3. DanP

    Entuziasmul este un punct, o pozitie, de maxim in anumite momente ale vietii noastre dat de anumite imprejurari/conjuncturi la un moment dat. pana aici sunt deacord cu ce a spus Dacian (ne pozitioneaza, ne ajuta sa vedem alte perspective, poate fi ravnit).
    Cea mai simpla comparatie este cu ascensiunea pe un varf de munte. ( Daca ati facut asa ceva, puteti sa evocati senzatiile traite si sa imi urmariti rationamentul).
    Poti sa ajungi pe un varf de munte mai greu, daca panta este mai lunga si abrupta sau mai usor, aproape insesizabil daca este lina. Odata ajuns in varf, ti se deschide o panorama/perspectiva in jurul tau de care cei de jos nu au parte, care si pe tine te uimeste si te incarca cu sentimentul unei realizari concrete prin fortele tale nemijlocite. Cand arati pozele/filmarile facute, multi isi doresc sa ajunga acolo sau se uita altfel la tine datorita performantei.(Toate astea sunt in raportul individului cu exteriorul). In sinea ta ai ajuns la un varf, rezultatul stradaniei tale. Drumul continua mult mai usor datorita senzatiei de implinire/realizare dar si datorita pantei.
    Entuziasmul este un maxim. Intrebarea mea este sa cautam cat mai multe asemenea puncte de maxim sau sa fim consecventi in a merge pe un drum plat pe o distanta cat mai lunga?

    Reply
    1. Dacian Post author

      Draga Dan, crestinilor li se cere ( de invatatura biblica ) a fi entuziasti, plini de speranta si de nadejde ca la sfarsitul alergarii pe acest pamant stradania lor de a trai dupa Cuvantul lui Dumnezeu ii va indreptatii ( si urmare a judecatii ) sa primeasca viata vesnica. Drumul pana la acest ravnit obiectiv cere un anumit fel de viata pe acest pamant. Dupa cum traim aici primim rasplata si aici si in cer.
      Iata de ce, raspunsul meu la intrebarea ta cuprinde atat verticala ( ca tinta si nadejde in Imparatia lui Dumnezeu ) cat si orizontala ( aici si acum ) ca spatiu de aplicatie, responsabilitate si rasplata. Legatura este stransa si continua – adica cuprinde dar si execede vietii acesteia lumesti.

      Reply
  4. Petrica

    ENTUZIASM….hmmmm….un cuvint dar si o stare euforica……o stare de bine, o stare care ne da speranta si incredere in ziua de maine….un cuvant cu speranta….speranta care ne da puterea de a continua….puterea de a Fi noi insine…..

    Reply
  5. m.m

    Ciudat…Desi e un cuvant uzitat nu m-am gandit niciodata la etimologia lui.!Eseul e f.bun si profund iar comentariile pe masura.Nu l-au completat ci l-au adancit.

    Reply
    1. Dacian Post author

      Multumesc Magda, pentru comentariul si aprecierile tale ( ca intotdeauna ) sincere, prietenesti.

      Reply
  6. Negrutiu Viorica

    La origine, cuvantul desemneaza viata in Dumnezeu ( en-theos), viata energizata prin Duhul Lui Dumnezeu.Orice alte stimulente ne intarata si ne secatuiesc. Doar El are VIATA care energizeaza viata noastra… Cand uimirea este mai puternica decat dificultatile si piedicile….atunci vorbim despre entuziasm. Are ca rezultat VIATA care invinge azi, maine, mereu, intotdeauna,deci- vesnic.

    Reply
    1. Dacian Post author

      Entuziasm = viata in Dumnezeu.
      Ce frumos a inceput cuvantul ( entuziasm – ca origine etimologica ).
      Ce trist s-a golit de mesaj pe parcursul anilor…
      Multumesc Viorica pentru comentariul tau. Dumnezeu sa te binecuvanteze.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *