Din culisele propagandei. Propagandistul

By | 20/04/2020

Propagandistul este un ”el” sau o ”ea”, care în mod conștient, organizat și sistematic, se ocupă și se preocupă, în a disemina, promova și ”instala” în mintea, comportamentele, vorbele și faptele semenilor săi, o anumită perspectivă de observație, analiză, percepție și apoi trăire în lume, în viață, și în societate a acestuia (a subiectului țintă a propagandei), cu scopul de a obține imediat, sau mai apoi, pentru sine, familia, sau/și organizația sa (a propagandistului), avantaje de natură materială, socială, comercială, sau pur și simplu, din dorința obținerii unei satisfacții psihice, ”hrănite” de dorința de a-i conduce și determina pe alți semeni, în diverse contexte ale vieții acestora, să se conformeze voii și perspectivelor sale.

Propagandistului îi sunt specifice câteva atribute:

  • înainte de toate, el este un om conștient, care vrea să fie un ”vânător” de minți, și un influențator de vieți în acțiune. El vrea ca alți semeni să se comporte în anumite situații de viață, conform celor de el induse sau transmise;
  • el acționează sistematic, și nu de puține ori, după un plan prestabilit. Adică el știe, sau a fost învățat, despre faptul că, este foarte posibil, ca în procesul ”vânătorii” de minți a semenilor săi, aceștia să ”treacă” prin diverse stadii și etape în procesul înțelegerii, asimilării și mai apoi a trăirii conform perspectivelor induse de propagandist. De aceea, propagandistul revine din timp în timp, în relația cu subiectul ”vânat” și își adaptează metodica conform reacțiilor acestuia. Conștiente de asemenea dinamici și specificități a naturii umane, diversele structuri de propagandă și-au organizat propriile școli pentru a instrui și reinstrui agenții propagandiști, după cum, au elaborat și organizat, diverse mecanisme logistice de suport pentru a susține activitatea propagandistului.
  • propagandistul face ceea ce face, pentru un interes personal. De altfel, el poate avea o viață duplicitară, acceptând să coexiste ”în el” atât perspectiva asupra lumii, a vieții și a societății pe care el o promovează la comanda unora (care îi vor răsplăti munca), cât și o perspectivă proprie asupra aceleiași lumi, a aceleași vieți și a aceleași societăți. Da, se prea poate, ca în timp, cele două perspective (personală și cea făcută ca activitate bazată pe interes) să se amalgameze într-un mod ciudat în mintea și viața efectivă a propagandistului, în raport de dinamica unor multipli factori, în a căror analiză nu intru acum și aici.
  • propagandistul are ”ceva” (bun sau rău; funcțional sau defect) în personalitatea sa, care îi ”descarcă” în sistemul său hormonal, în ființa sa, o adevărată satisfacție și plăcere, de fiecare dată atunci când vede, că reușește ai determina pe alții să creadă în ceea ce el le spune, ba mai mult, atunci când îi determină pe aceștia să își modifice comportamentul conform indicațiilor sale. De altfel, datorită existenței acestui, sau acestor intime mecanisme hormonale, sau de continuă nevoie de ”saturație” a personalității propagandistului, este foarte posibil ca aici să găsim ”prototipul” propagandistului oarecum fanatic, care se mulțumește cu ”puține firimituri de la stăpân”, dar care se ”hrănește” cu posibilitatea aplicării în teren a ”misiunii sale mântuitoare”.
  • propagandistul (de regulă) urmărește și ”măsoară” în teren, conversia acțiunilor sale cât privește comportamentul ”subiecților-țintă”, iar asta, odată în plus, atunci când el își dorește o relație pe termen lung cu ”angajatorul” său. De altfel, la rându-i, ”angajatorul” propagandistului are tot interesul ca eficiența acestuia ”în teren”, în viața reală, să fie ”măsurată”, să fie cuantificată, deși în cazul acțiunilor pe termen lung, cu țintă în schimbarea percepțiilor, instrumentele de măsurare sunt extrem de dificil de mânuit, iar rezultatele și mai greu de analizat.

Dragii mei, propagandiști, au fost, sunt și vor fi încă.

Întrebările și investigațiile interioare, spre care vă îndemn eu, și prin această scriere, sunt:

  • Te-ai preocupat vreodată a identifica cât și ce, din ceea ce crezi, din ceea ce trăiești tu azi, acum, este un rezultat al propagandelor de tot felul, cu care ai avut de-a face pe parcursul vieții tale de până acum?
  • Dacă dai la o parte, perspectivele ”instalate” și ”aplicate” în mintea și viața ta, prin aceste diverse feluri de propagandă, cu ce rămâi? Cine și ce ești tu, de fapt?
  • Îți asumi mai mult ca și până acum, ”design-ul” propriei vieți, sau accepți în continuare ”să cumperi” și să îți trăiești viața, după planurile de propagandă elaborate și aplicate de nu știu cine?

Nu fii naiv.

Nu fii fraier.

Observă, analizează, gândește, decide, acționează.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *