Unii cu alții. Despre generații

La cei 55 de ani pe care Dumnezeu a îngăduit a-i împlini, am înțeles poate mai bine ca niciodată, importanța și impactul multiplelor perspective presupuse de coexistența generațiilor dintr-o societate, dar și impactul văzut și nevăzut al multor chestiuni presupuse de acestea (la generații mă refer) cât privește până la urmă, viața și speranța fiecăruia dintre noi.

Materialul de mai jos, nu își propune să ofere judecăți absolute și sentințe cât privește generațiile, dar își propune în schimb să semnalizeze, spre o mai bună și necesară conștientizare individuală și colectivă, importanța neuitării chestiunii generațiilor, în managementul individual al vieții fiecăruia. Iar dacă și numai într-o anumită măsură el va reuși în acest demers, eu zic că merită, pentru a trăi mai frumos, mai plăcut și mai autentic decât poate (nu) o facem acum…

Așadar: Să fie de folos!!!

Cum se calculează o generație din punct de vedere demografic și sociologic?

Demografic:

O generație demografică se calculează pe baza duratei medii de viață și a intervalului dintre nașterea părinților și a copiilor. De obicei, un interval de 20-30 de ani este utilizat pentru a defini o generație (unii (excepții) reduc mult intervalul, la 10 ani). Acest interval reprezintă timpul necesar pentru ca un nou grup de copii să ajungă la maturitate și să aibă, la rândul lor, copii.

Sociologic:

Generațiile sunt definite pe baza experiențelor comune, evenimentelor istorice,tehnologiei și tendințelor culturale care influențează grupuri de oameni născuți într-o anumită perioadă de timp. Aceste influențe modelază valorile, atitudinile și comportamentele unei generații.

Alte utile perspective:

Tendințele de formare a fiecărei generații, sunt cele mai influente, pe măsură ce oamenii (din acea generație) ajung la majoritate (socială), asta însemnând că ei, ca și generație, vor dezvolta și împărtăși – valori, credințe și așteptări similare.

Trebuie totuși remarcat faptul că, la nivel individual, oameni au fost și sunt diferiți.

Deși la nivel global, generațiile sunt definite de aceleași aproximative intervale temporale, în realitate, caracteristicile lor diferă de la o țară, la alta.

Atenție: Nu poți separa oamenii atât de ușor și nu poți să spui că cineva e într-un anumit fel, doar pentru că s-a născut într-un an, sau într-altul. Cu toate acestea studiul specificităților generațiilor se impune și numai pentru comportamentul politic, social sau de consumator al acestora.

Foarte important: Membrii unei generații împart ceea ce experții numesc o anumită ” locație a vârstei în istorie” – adică ei se confruntă cu anumite evenimente istorice și trenduri sociale definitorii, în aceiași perioadă a vieții. Și astfel, oameni din acea generație sunt modelați, de cum arată lumea din jurul lor, mai ales în prima parte a vieții lor, având așadar în comun, anumite amintiri, principii, valori, comportamente.

Este înțelept să nu se considere o generație, mai bună decât alta. Până la urmă, fiecare dintre acestea și-a adus contribuția sa la ”povestea” lumii…

Noi oamenii suntem ființe vii, așadar noi trecem prin diferite stadii și etape ale vieții, determinate și influențate de diverși și complecși factori precum: dinamica hormonală, mediul familial și specificul său social și cultural, contexte istorice în dinamică și altele…

Nu puține dintre informațiile de mai jos, provin din studiile relativ recente (2018 – 2023) și relativ cadențat realizate de către – Casa de Consultanță Delloite Global, Ernest Yung România, Studiul ”Workmonitor România”, de companii de telefonie precum ”Orange”, de către publicații românești precum ”Panorama” sau ”Libertatea”, de către ”Business Insider”, de către sociologi (Radu Mălureanu) sau antropologi precum Alexandru Dincovici, sau psihologi (Cristina Stoian, sau Dragoș Iliescu, sau Răzvan Coloja), sau filosofi (Mihai Maci) sau de către analiști economici români, precum Andrei Caramitru, de către analiști străini precum Bobby Duffy (autorul cărții ”The Generation Myth”) sau studii precum ”Pew Research Center” 2023 (SUA), sau ”YouGov” 2023, sau Deloitte Media Trends 2023, sau Studiul Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă – realizat ân anul 2024 de către Pluxe România, împreună cu Ipsos România.

Sursa lecturilor citite de cei care alcătuiesc generațiile analizate, este o analiză făcută în anul 2023 de cei de la platforma și rețeaua ”Libris”.

Istoricii sunt în general de acord că numirea generațională a început în secolul al XX-lea. Scriitoarea americană decedată Gertrude Stein a fost cea care a inventat termenul „Generația pierdută” în opera ei. Ea le-a acordat acest titlu celor născuți la începutul secolului al XX-lea care și-au dedicat viețile serviciului în timpul Primului Război Mondial. În epigrama la „The Sun Also Rises” de Ernest Hemingway, publicată în 1926, Stein a scris celebrul: „Sunteți cu toții, o generație pierdută”.

Teoreticienii generaționali Neil Howe și William Strauss sunt de obicei creditați cu identificarea și denumirea generațiilor americane din secolul XX în cartea lor din 1991 intitulată „Generații”. Cele mai multe dintre aceste etichete s-au blocat, deși datele care le definesc sunt oarecum flexibile. În acest studiu, cei doi istorici au identificat generația care a luptat cu cel de-al Doilea Război Mondial drept Generația GI (prescurtare de la „Problema guvernamentală”), dar acest nume avea să fie înlocuit în curând. La mai puțin de un deceniu mai târziu, Tom Brokaw a publicat „The Greatest Generation”, o istorie culturală cel mai bine vândută a Marii Depresiuni și a celui de-al Doilea Război Mondial, iar acel omonim este folosit și astăzi.

Autorul canadian Douglas Coupland, născut în 1961 la capătul Baby Boom-ului, a fost responsabil pentru denumirea generației care a urmat-o pe a sa. Cartea lui Coupland din 1991 „Generația X: Povești pentru o cultură accelerată” și lucrările ulterioare au descris viețile celor de 20 de ani și au ajuns să fie văzute ca o reprezentare fidelă a tinereții acelei epoci. Fără să știe, Coupland a numit permanent Gen X.

OBSERVAȚIILE MELE:

^ nu știu dacă contează atât de mult generațiile cât mai ales dinamica naturală, biologică firească a dinamicii trupului și sistemelor individului. Contează astfel: dinamica sistemului hormonal; moștenirea genetică; calitatea alimentației și a vieții; contează confortul financiar, mai ales ca plasă de siguranță pentru evenimente complexe și costisitoare (10.000 euro pentru sănătate pe membru de familie + 10 – 15.000 euro pentru evacuări pe membru de familie).

În România, conform Legii Tinerilor 350/2006 – ești considerat tânăr dacă ai vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.

Eu voi aborda, cel mai probabil tema mea, făcând vorbire și prezentare expresă – pentru specificul generațiilor din România, și mai puțin pentru specificul generațiilor din alte țări și de la nivel internațional.

Există scrieri denigratoare la adresa tinerilor, din cele mai vechi timpuri. Astfel: între anii 600 și 300 î.e.n. filosofii antic greci se plângeau de proastele moravuri ale copiilor ”mici tirani”, care își contraziceau părinții.

Iar în primul secol al erei noastre, Seneca cel Bătrân scria că: ”Tineri noștri au devenit leneși. Nu își folosesc talentele și nu există nici o ocupație onorabilă pentru care ar trudi zi și noapte.”

De asemenea, savanții europeni, africani, chinezi și japonezi, din diferite timpuri, și-au manifestat dezaprobarea față de generațiile tinere. Scriitorii renascentiști se plângeau de faptul că tinerii cântă melodii indecente în locuri nepotrivite. În Africa pre-colonială, un tânăr nu era considerat demn de respect, până nu devenea părinte.

”Copiii din ziua de azi nu sunt mai obraznici, mai needucați, prost crescuți sau răi, ci doar au alte nevoi, de care mulți adulți nu țin seama.

Dezvoltarea umană este influențată major de trei factori:

^ moștenirea biologică

^ climatul/mediul în care crește

^ educația

Omul însă trebuie privit ca un întreg, și ca un produs al interacțiunii tuturor factorilor de mai sus și niciodată separat.

Oamenii trebuie să știe că nu există rețeta parentingului perfect, iar ideea că omul este perfect este greșită. De fapt, omul este perfect de imperfect.” (psiholog Cristina Stoian)

”Ba mai mult, multe cercetări sugerează că stilurile de parenting de bază – sunt deja setate, înainte ca noi să avem experiență directă cu proprii copii. Aceste stiluri sunt adânc înrădăcinate în experiența trăită până atunci, chiar dacă nu este simplu să determini cum s-a realizat acest lucru.

Probabil că (părinții) nu s-au decis în mod conștient să-i facă pe proprii copii la fel de nefericiți cum au fost ei.

Altceva trebuie să stea la baza acestei repetiții. Alt lucru trebuie să fie răspunzător pentru faptul ciudat, ilogic și chiar tragic că mulți oameni, care își critică părinții, sfârșesc prin a crea familii neobișnuit de asemănătoare cu cele din care au plecat, sau din cele din care ei cred că au scăpat…” (Parenting necondiționat – Alfie Kohn)

Dar atentie: Să nu ajungem a crede cumva că viața nu va continua fără noi, sau că (vezi Doamne) toți trebuie să ne păstreze în amintirea lor. Nicidecum. Vorba aceea: ”Pot rezuma în două cuvinte tot ceea ce am învățat despre viață: merge înainte.” (Robert Frost – poet american; 1874 – 1963)

”Se pare că între generațiile născute înainte de 1990 și cele de după 1990, a apărut o prăpastie adâncă, ce trimite ambele generații la două extreme; iar pentru asta, nu tehnologia ar fi de vină, așa cum mulți consideră.

Ci dimpotrivă, de vină ar fi tocmai anxietatea care ne caracterizează ca și popor și care ne facem să ne temem și de umbra noastră; o chestiune care vine din vremuri străvechi, și care nu este de ieri de azi. O asemenea ancestrală moștenire genetico-culturală, ne face să creem proverbe stupide precum ”capul plecat, sabia nu-l taie”, ne face să nu îndrăznim mai mult, ne face să nu avem încredere în forțele proprii, iar dacă credem totuși, nu de puține ori o ducem la extrema cealaltă, crezând că suntem buricul universului.” (Psiholog Cristina Stoian)

CITATE:

^ ”Oamenii mai în vârstă fac mereu aceeași greșeală când vine vorba de cei tineri: îi tratează ca pe un produs finit, când, de fapt, sunt un produs în curs de fabricare.” (Andre Agassi)

^ ”Pot rezuma în două cuvinte tot ceea ce am învățat despre viață: merge înainte.” (Robert Frost – poet american; 1874 – 1963)

^ ”Când sunt copiii mici, îi creștem să se descurce fără noi. Când cresc copiii mari, ne creștem pe noi ca să ne descurcăm fără ei.” (Mirela Retegan)

^ ”Care este cea mai bună generație? Toate. Fiecare generație și-a adus contribuția ei la a duce lumea mai departe. Tot ce știm, tot ceea ce am apreciat sau ne-a impresionat vreodată a fost creat de o generație care fusese pusă la îndoialăsau chiar anulată de către generația precedentă. Dacă ne-am fi diminuat calitățile de la o generație la alta, ce am fi avut acum? Nimic nou. Ne-am fi lovit, deznădăjduiți, cu capul de ruinele piramidelor. În schimb, realitatea ne arată că trăim într-o lume modernă, creată de o generație nouă și de altă generație și mai nouă. Da, tinerii sunt diferiți de cei mai puțin tineri. Milenialii nu sunt ca cei din generația X și cu atât mai puțin ca Baby Boomers, așa cum nu sunt ca cei din generația Z. Sunt diferiți. Nu mai răi, sau mai buni, ci doar diferiți.

Unii au, cu siguranță aptitudini mai dezvoltate decât predecesorii lor, dar au pierdut alte abilități. Se numește adaptare. Se numește firesc, e mersul lucrurilor. Nu vă faceți griji. Viața își urmează cursul natural. Cu bune și rele.” (Diferenta între generații – postare blog ViataVerdeViu.ro)

CUM POT FI ÎMPĂRȚITE GENERAȚIILE?

Generațiile sunt adesea împărțite pe baza anilor de naștere și a trăsăturilor comune. Iată cum sunt de obicei împărțite:

1. Generația Silențioasă (Silent Generation) sau Tradiționaliștii: 1928 – 1945; La fel și în România (1928 – 1945)

2. Baby Boomers: 1946 – 1964; În România (1946 – 1960) – în România împărțită de unii (vezi prof.univ.dr. psihologie Dragoș Iliescu – Studiul ”Schimbările generaționale și în timp ale perfromanței cognitive (IQ) în România – 2018) – în Generația ”Early Boomers” (1946 – 1954) și Generația ”Late Boomers” (1955 – 1967)

3. Generația X (decrețeilor): 1965 – 1980 (după unii, la noi 1967 – 1977)

(RO – 1965 – 1979 – la noi ei sunt acum dominanți în structura demografică a țării. Sunt cei născuți imdeiat după celebrul Decret 770 din 1 octombrie 1966, care viza interzicerea întreruperilor de sarcină, dar și susținerea creșterii accelerate a populației)

4. Milenialii (Generația Y): 1981 – 1996

(RO – 1980 – 1994) sau între (1987 – 2004)

(RO – perioada târziu comunistă – 1978 – 1989)

(RO – Generația Revoluției – 1990 – 1995)

5. Generația Z: 1997 – 2012

(RO – 1995 – 2009) sau între (2005 – prezent)

(RO – Generația democrată – 1995 – contemporaneitate)

6. Generația Alfa: 2013 – prezent

(RO – 2010 – 2025)

7. Generația Beta – cei născuți după anul 2020

Este cel puțin interesant de știut și faptul că există și un Centru pentru Cinetica Generațională (în SUA).

Cinetica este (mai bine zis Energia Cinetică) – Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.

Lordului Kevin (pe nume William Thomson; 1824 – 1907, celebru fizician britanic, expert în termodinamică) – i se atribuie crearea expresiei energie cinetică. Adjectivul „cinetică” provine din greacă veche : κίνησις (kinesis), cuvântul grecesc pentru „mișcare”.

Ce caracterizează fiecare generație ce există azi în lume și în România?

ÎN LUME (SUA și Europa de Vest) – GENERAȚIA SILENȚIOASĂ sau TRADIȚIONALIȘTII (1928 – 1945)

(în 2024 ei au între 96 de ani și 79 de ani)

Termenul ”generația tăcută” a fost folosit prima data, într-un articol din revista ”Time”, publicat în anul 1951, potrivit Euronews, care spune: ”Cel mai surprinzător fapt despre tânăra generație este tăcerea ei. Cu câteva rare excepții, tineretul nu se află nicăieri în apropierea tribunei.”

A trăit în perioada interbelică și a fost martoră la Al Doilea Război Mondial.
Caracterizată de disciplină, respect pentru autoritate și valorile tradiționale. Nu e cazul lui Donald Trump – vezi fișa sa din cartea ”Președinții”.
Sunt conservatori, sunt tradiționaliști și reticenți la diferitele vânturi ale schimbării
Sunt adepți ai regulilor
De multe ori, această generație a trebuit să facă sacrificii semnificative și a crescut în perioade de mari dificultăți economice și sociale.
Această generație tinde să fie patrioată, să fie orientate întâi spre muncă și apoi spre plăcere

Context Istoric

Războiul și Criza Economică: Această generație a trăit în perioada Marii Crize Economice și a celui de-al Doilea Război Mondial. Condițiile economice și politice au fost extrem de dificile, ceea ce a modelat atitudinile și valorile lor.
Reconstrucția Postbelică: După război, au fost martori ai reconstrucției economice și sociale, contribuind activ la aceasta.

Caracteristici Generale

Disciplina și Respectul: Crescuți într-un mediu cu reguli stricte, acești oameni au învățat să respecte autoritatea și să fie disciplinați. Familia, munca și comunitateaau fost valori centrale.
Economie și Frugalitate: Din cauza perioadelor de austeritate, membrii acestei generații au fost obișnuiți să economisească și să fie frugali. „Repară și refolosește” a fost o filozofie comună.
Lipsa Vocei Publice: Această generație a fost adesea denumită „tăcută” deoarece nu s-a manifestat vocal în spațiul public. De multe ori, preferau stabilitatea și evitarea conflictelor deschise.

Educație și Carieră

Educația: Educația a fost considerată importantă, dar nu toți au avut acces facil la învățământ superior, din cauza circumstanțelor economice și sociale.
Munca: Majoritatea au avut o carieră stabilă și de lungă durată, deseori într-o singură companie. Loialitatea față de angajator și munca asiduă erau trăsături comune.
Pensionarea: Mulți dintre ei au beneficiat de pensii solide și de un sistem de securitate socială relativ robust.

Viața de Familie și Comunitate

Familia: Familia a fost centrul vieții lor, cu roluri tradiționale bine definite. Bărbații erau, în general, susținătorii principali ai familiei, în timp ce femeile se ocupau de gospodărie și copii.
Comunitatea: Implicarea în comunitate și biserică era foarte comună. Mulți au participat activ la viața comunitară și au menținut legături strânse cu vecinii și prietenii.

Valori și Atitudini

Tradiționalism: Această generație este caracterizată de valori tradiționale, inclusiv respectul pentru autoritate, religie și familie.
Responsabilitate: Au fost învățați să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor și să fie auto-suficienți.
Patriotism: Patriotismul și mândria națională sunt trăsături comune, modelate de experiențele lor din timpul războiului și reconstrucției.

Influențe Culturale

Mass-media: Au fost martorii tranziției de la radio la televiziune, care a devenit o parte importantă a vieții de zi cu zi.
Muzică și Film: Jazzul, swing-ul și filmele clasice de la Hollywood au fost elemente culturale definitorii.

Provocări și Contribuții

Provocări: Pe lângă dificultățile economice și războiul, au trebuit să facă față și schimbărilor rapide ale societății în perioada postbelică.
Contribuții: Au contribuit semnificativ la reconstrucția și dezvoltarea economică de după război. De asemenea, au fost pionierii multor inovații industriale și tehnologice.

Influența Generației Silențioase Azi

Modele: Multe dintre valorile și atitudinile lor influențează încă societatea actuală, în special în ceea ce privește munca și etica.
Învățături: Lecțiile despre frugalitate, responsabilitate și disciplină continuă să fie relevante pentru generațiile următoare.

ÎN ROMÂNIA – (Generația Silențioasă, tăcută, tradiționaliștii) (1928 – 1945)

Această generație citește lecture clasice, preferând cărți cu povești bine construite, ce abordează teme universale și personaje complexe. Aici vom găsi opere literare consacrate, romanele clasice, dar și poezie.
Tot această generație caută lecturi ce abordează specificul vremurilor pe care ei le-au trait în perioada copilăriei, a adolescenței și a maturității lor, dar și cele cu specific religios. Astfel vom găsi aici autori pecum F.M.Dostoievski, Nichita Stănescu sau Părintele Necula.
De fapt, o bună parte a lecturilor lor, nu fac decât să demonstreze că această generație apreciază considerabil – moralitatea și etica; la români și tradițiile și dogmele religioase ortodoxe.

GENERAȚIA ”BABY BOOMERS” (1946 – 1964)

(RO – 1946 – 1960) (azi ei au între 78 de ani și 64 de ani)

(RO) Generația ”Early Boomers” (1946 – 1954; azi au între78 și 70 de ani) / Generația ”Late Boomers” (1955 – 1967; azi au între 69 și 57 de ani)

ÎN LUME (SUA și EUROPA de VEST) – Generația Baby Boomers (1946 – 1964)

A fost o generație puternic influențată de revenirea economică globală, după cel De-al Doilea Război Mondial. În vest, avântul a fost atât de puternic, încât oamenii fiind încrezători că vor avea suficiente resurse, s-au pus să facă mult mai mulți copii.

Perioada postbelică a fost marcată de o creștere economică semnificativă.
Au crescut cu valori tradiționale, dar au fost martori și la mari schimbări sociale și culturale în anii ’60 și ’70. Ei au fost (mai ales în vest) generația ”Flower – Power” – și asta datorită rolului lor în promovarea mișcării pentru drepturi civile, a protestelor împotriva războiului din Vietnam, dar și a ascensiunii revoluției sexuale. Pe un asemenea fundal, ei au ajuns să aibă o atitudine idealistă legată de viață. Culmea, din rândurile lor s-au ales mai apoi directori și manageri de top care azi reprezintă acele idei cărora li se împotriveau în tinerețe.
Tendința de a fi muncitori dedicați, având o mare loialitate față de locul de muncă.
Au avut părinți care au crezut în stabilitate și disciplină, impunând regului stricte și așteptând ca acestea să fie respectate. Deși părinții încurajau independența și responsabilitatea, acestea se defășurau în interiorul limitelor impuse de ei. Comunicarea nu era egală între părinți și copii, iar metoda folosită era mai degrabă cea a monologului, ei (părinții) considerând că au rețeta unei vieți bune și sigure. Practic, părinții acestei generații au impus reguli de conduită și au avut opinii despre tot și despre orice, mai ales cu privire la viața copiilor.

Context Istoric

Expansiune Economică Postbelică: După al Doilea Război Mondial, multe țări au cunoscut o creștere economică semnificativă, cu investiții majore în infrastructură, educație și sănătate.
Boom Demografic: Numele „Baby Boomers” provine de la creșterea substanțială a ratei natalității în perioada imediat următoare războiului.
Războiul Rece: Această perioadă a fost marcată și de tensiunile dintre SUA și URSS, influențând politica globală și cultura populară.

Caracteristici Generale

Optimism și Ambiție: Crescuți într-o perioadă de prosperitate economică, Baby Boomers au fost caracterizați de un optimism general și de ambiții mari privind succesul personal și profesional.
Valorile Tradiționale: În primii ani, au menținut valorile tradiționale ale părinților lor, dar anii ’60 și ’70 au adus schimbări culturale majore.
Lideri de Schimbare Socială: Au fost la conducerea mișcărilor pentru drepturi civile, feministe și anti-război, în special în SUA și Europa de Vest.

Educație și Carieră

Acces Lărgit la Educație: Mulți Baby Boomers au beneficiat de extinderea accesului la educația superioară, în contextul investițiilor guvernamentale masive în educație.
Carieră: Au tendința de a avea cariere stabile, dar și-au dorit adesea să avanseze și să își dezvolte carierele în mod continuu.
Pensionare: Unii dintre Baby Boomers au început să se pensioneze, dar mulți continuă să lucreze, fie pentru că își doresc, fie pentru că trebuie.

Viața de Familie și Comunitate

Familia: În general, au avut familii mai mici decât părinții lor. Valorile familiei au rămas importante, dar au început să se adapteze la noile norme sociale.
Comunitatea: Implicarea în comunitate a rămas importantă, dar această generație a început să se orienteze și spre auto-exprimare și individualism.

Valori și Atitudini

Individualism: Baby Boomers au început să valorizeze mai mult auto-exprimarea și libertatea individuală.
Muncă: Munca a fost văzută ca o cale spre succes personal și social. Mulți au muncit ore lungi și au căutat stabilitatea financiară.
Inovație și Schimbare: Au fost deschiși la schimbări și au participat activ la mișcările de reformă socială și culturală.

Influențe Culturale

Muzică și Film: Rock ‘n’ roll-ul, muzica pop și revoluția culturală a anilor ’60 și ’70au fost extrem de influente. ”The Beatles”, ”Elvis Presley” și ”Rolling Stones” sunt doar câteva exemple.
Televiziune: Televiziunea a devenit principala sursă de divertisment și informație. Evenimentele globale erau urmărite în timp real.

Provocări și Contribuții

Provocări: Schimbările rapide sociale și economice, crizele economice din anii ’70, și tensiunile politice globale.
Contribuții: Au fost pionierii inovațiilor tehnologice și industriale. Au jucat un rol crucial în dezvoltarea și adoptarea timpurie a computerelor personale, internetului și altor tehnologii moderne.

Influența Generației Baby Boomers Azi

Piața Muncii: Mulți Boomers sunt încă activi pe piața muncii, fie în poziții de conducere, fie ca consultanți.
Piața Consumului: Au o putere de cumpărare semnificativă și influențează multe industrii, inclusiv cea a sănătății, a turismului și a imobiliarelor.
Politică și Societate: Continuă să aibă un impact major asupra politicilor publice și a societății, fiind o forță politică semnificativă datorită numărului lor mare și a ratei ridicate de participare civică.

ROMÂNIA – Generația Baby Boomers (1946 – 1960)

(acum au între 78 de ani și 64 de ani)

Generația ”Early Boomers” (1946 – 1954; azi au între 78 și 70 de ani) și

Generația ”Late Boomers” (1955 – 1967; azi au între 69 și 57 de ani)

Născuți imediat după sfârșitului Celui De-al Doilea Război Mondial, dar aruncați direct în vremurile instalarii puterii rusești prin această parte a lumii

În raport de originea lor, a familiilor lor, copiii și tinerii de atunci au avut drumuri diferite – de la fii de ”chiaburi” sau mari proprietari de terenuri, de afaceri, mai mari sau mai mici, și până la cei cu ”origini sănătoase” – fii de ceferiști, de foști pușcăriași comuniști, și câte și mai câte

Ei sunt cei care au prins deformarea principiilor, a formei și a fondurilor ideologice ale educației (vezi limba și cultura rusă, impusă) de ce fel ar fi, după cum tot ei sunt cei care au prins dinamica complex colorată – a anilor buni ai României (anii 1970), dar și strangularea vieții economice de pe la începutul anilor 1980

Au avut părinți care au crezut în stabilitate și disciplină, impunând reguli stricte și așteptând ca acestea să fie respectate. Deși părinții încurajau independența și responsabilitatea, acestea se defășurau în interiorul limitelor impuse de ei. Comunicarea nu era egală între părinți și copii, iar metoda folosită era mai degrabă cea a monologului, ei (părinții) considerând că au rețeta unei vieți bune și sigure. Practic, părinții acestei generații au impus reguli de conduită și au avut opinii despre tot și despre orice, mai ales cu privire la viața copiilor.

Andrei Caramitru spune despre cei din România – peste 70 de ani că sunt:

Generația comuniștilor care au pierdut

^ Azi – ei reprezintă aproximativ 12% din populația României

^ Sunt cei formați complet în comunism. La Revoluție (1989) ei aveau peste 35 de ani

^ Au prins în tinerețe (și) perioada bună a comunismului, iar de anii 1970 își amintesc cu drag și nostalgie

^ Au fost dați afară din fabrici și uzine care s-au închis, sau mai apoi s-au demolat, iar ei aveau atunci între 40 și 50 de ani

^ După pierderea locurilor de muncă, unii au mers în UE pentru tot felul de munci de jos. Alții s-au pensionat anticipat.

^ Azi – nu puțini dintre ei trăiesc la țară, practicând un trai de subzistență

^ Mulți dintre copiii acestei generații sunt în afara României și alcătuiesc parte a diasporei

^ Erau prea bătrâni în anul 2010, atunci când am început a ne bucura de creșteri economice serioase și de integrarea în UE și în NATO

^ Azi – nu puțini dintre ei sunt îngrozitor de frustrați, de săraci și de izolați social

GENERAȚIA X (1965 – 1980):

(RO – 1965 – 1979) sau între (1961 – 1986)

(în 2024 ei au între – 59 de ani și 45 de ani)

Autorul canadian Douglas Coupland, născut în 1961 la capătul Baby Boom-ului, a fost responsabil pentru denumirea generației care a urmat-o pe a sa. Cartea lui Coupland din 1991 „Generația X: Povești pentru o cultură accelerată” și lucrările ulterioare au descris viețile celor de 20 de ani și au ajuns să fie văzute ca o reprezentare fidelă a tinereții acelei epoci. Fără să știe, Coupland a numit permanent Gen X.

ÎN LUME (SUA și EUROPA de VEST) – Generația X (1961 – 1986)

Cunoscută și ca „generația de tranziție”, sau ”generația cu cheia la gât”, sau ”generația MTV” (postul de telviziune înființat la începutul anilor 1980)
Este generația în care copiii nu au avut relații sănătoase cu proprii părinți, aspect care a influențat considerabil și poveștile famiilor create mai apoi de ei.
Au crescut într-o perioadă de schimbări economice și politice, inclusiv în timpul comunismului în România și a tranziției către democrație.
Au crescut în vremuri cu mari probleme legate de șomaj, și de aceea, ei au transformat munca, într-o adevărată filosofie de viață.
De altfel, ei sunt independenți, pragmatici, muncitori, bine pregătiți din punct de vedere profesional, realiști. Nu puțin dintre ei sunt oameni de carieră.
Caracterizată de independență, flexibilitate și o atitudine sceptică față de instituții. Sunt realiști și nu de puține ori, sunt cinici.
Au avut parte cât de cât de progrese ale tehnologiei, dar oricum incomparabile cu ceea ce a urmat după ei.
În SUA, conform recentelor studii (2024) cercetătorii au identificat un număr de 17 tipuri de cancer, care par a fi mai frecvente în generația Y și X, comparativ cu grupurile de vârstă mai înaintate (cei născuți între anii 1920 și 1990) – The Lancet Public Healt.

Sar în evidență – cancerul de col uterin; cardia gastric; intestinul subțire, sân pozitiv pentru receptorul de strogen; ovarian; ficat și canale biliare intrahepatice la femei; cancerele orale și de faringe non-asociate HPV la femei; anus; colon și rectal; uterin; vezică biliară și alte biliare; rinicg=chi și pelvis renal; pancreas; mielom; non cardia gastric; testicul; leucemie; Sarcomul Kaposi – care afectează mucoasa vaselor de sânge și a vaselor limfatice, la bărbați.

Context Istoric

Sfârșitul Războiului Rece: Această generație a crescut în timpul Războiului Rece și a fost martoră la căderea Zidului Berlinului și prăbușirea Uniunii Sovietice.
Tranziții Economice: Perioada a fost marcată de schimbări economice majore, inclusiv crizele economice din anii ’70 și începutul globalizării.
Schimbări Sociale: Generația X a trăit în timpul mișcărilor pentru drepturile civile, schimbări în structura familiei și începuturile revoluției tehnologice.

Caracteristici Generale

Independență și Pragmatism: Adesea caracterizați ca fiind mai independenți și pragmatici decât generațiile anterioare. Au fost primii care au început să pună accent pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională.
Scepticism față de Autoritate: Au crescut într-o perioadă de schimbări rapide și de multe ori au fost sceptici față de autoritate și instituții.
Reziliență: Au învățat să se adapteze la schimbări și au devenit rezilienți în fața incertitudinilor economice și politice.

Educație și Carieră

Educația: A avut acces mai larg la educația superioară decât generațiile anterioare, dar a trebuit să se adapteze la creșterea costurilor educației.
Carieră: Mulți au experimentat schimbări de carieră și sunt cunoscuți pentru adaptabilitatea lor. Generația X a fost prima care a experimentat pe scară largă conceptul de „job-hopping” (mai multe jobburi în același timp).
Pensionare: Mulți se confruntă acum cu provocările legate de economisirea pentru pensionare, în contextul schimbărilor în sistemele de pensii.

Viața de Familie și Comunitate

Familia: A văzut o diversificare a structurilor familiale, inclusiv o creștere a numărului de divorțuri și a familiilor monoparentale. De asemenea, au fost pionieri în adoptarea rolurilor de gen mai egalitare în familie.
Comunitatea: Au o legătură mai slabă cu comunitatea în comparație cu generațiile anterioare, preferând adesea rețelele sociale și comunitățile online.

Valori și Atitudini

Individualism și Auto-exprimare: Pun un accent puternic pe auto-exprimare și pe dezvoltarea individuală.
Echilibru Viață-Muncă: Prima generație care a adus în discuție echilibrul între viața personală și cea profesională ca un obiectiv important.
Tehnologie: A fost prima generație care a crescut cu tehnologia emergentă, precum computerele personale și internetul, și a adoptat rapid noile tehnologii.

Influențe Culturale

Muzică și Film: Cultura pop din anii ’80 și ’90 a avut un impact major asupra lor, cu influențe din muzica rock, punk, grunge și hip-hop. Filmele și televiziunea au jucat, de asemenea, un rol crucial.
Televiziune: MTV și videoclipurile muzicale au fost extrem de influente, împreună cu serialele TV de succes ale vremii.

Provocări și Contribuții

Provocări: Generația X a trebuit să facă față unor crize economice, schimbărilor tehnologice rapide și schimbărilor sociale majore. De asemenea, s-au confruntat cu responsabilitățile de îngrijire a părinților în vârstă și a copiilor.
Contribuții: Au fost inovatori în adoptarea și dezvoltarea tehnologiei, au susținut mișcările pentru drepturi egale și au contribuit la schimbările culturale majore. De asemenea, au fost la conducerea unor schimbări importante în stilurile de management și în cultura organizațională.

Influența Generației X Azi

Piața Muncii: Mulți dintre ei ocupă acum poziții de conducere și influențează direcția companiilor și organizațiilor.
Tehnologie și Inovație: Continuă să fie inovatori în adoptarea și utilizarea noilor tehnologii, având o perspectivă unică datorită experiențelor lor din copilărie și tinerețe.
Politică și Societate: Au o influență semnificativă asupra politicilor publice și a societății, având o abordare pragmatică și orientată spre rezultate.

ÎN ROMÂNIA (Generația X) – în România (1965 – 1979)

”DECREȚEII”

Cunoscută la noi ca fiind ”decrețeii”. În România, prin Decretul 770/1960 (care viza interzicerea întreruperilor de sarcină, dar și susținerea creșterii accelerate a populației); din păcate s-a deschis și cale închisorii pentru femeile care își provocau ”ilegal” avort și pentru aceia care le veneau în ajutor. Comercializarea mijloacelor contraceptive a fost interzisă.

Tot atunci s-au înființat comisii și noi responsabilități pentru miliție, medici, turnători, directori de fabrici sau de școli, pentru a identificca prin organizarea examenelor ginecologice periodice, a femeilor însărcinate.

Printre efecte au fost: dublarea ratei fertilității în anul 1967 (comparativ cu anul precedent); nașterea celui mai mare număr de copii din 1944 încoace; reducerea pentru un an (1966 – 1967) a ratei divorțurilor cu 87,7% comparativ cu anul 1966.

Din 1973, rata fertilității totale a revenit la 2,4 copii născuți la o femeie, iar în anii următorii, natalitatea s-a menținut la cotele de dinaintea adoptării decretului.

Unii experți o numesc ”generația pierdută” – pentru că ea a fost expusă divorțurilor și grădinițelor cu program prelungit. Copiii acestei generații nu au avut relații prea sănătoase cu părinții lor, chestiune care a avut efecte în familiile construite mai apoi de ei.
Parte din membrii acestei generații sunt supraviețuitorii avorturilor din comunism, după celebrul Decret nr. 770 din 1 octombrie 1966, care viza interzicerea întreruperilor de sarcină, dar și susținerea creșterii accelerate a populației. Mulți dintre acești copii, nu au fost copii doriți. În acele vremuri, pentru unii, o sarcină era o veste proastă, care din păcate, putea fi urmată de o traumă (întrerupere sarcină) sau chiar de moarte (întreruperea sarcinii cu tot felul de metode).

Nu trebuie uitat, de asemenea, și faptul că părinții decrețeilor au fost prima generație urbanizată, și prima generație în care a început să se trăiască relativ bine la oraș. Și ce să vezi? Când oamenii trăiesc mai bine, fac mai puțini copii, iar plăcerea dragostei se decuplează de proceere.

Din păcate, este generația cu cea mai scăzută prezență la vot, după cum este generația cea mai pasivă, în relație cu evenimentele curente ale vremurilor.

Această generație are cei mai mulți intelectuali, comparativ cu celelalte generații, iar familiile construite de aceștia sunt familii cu mare implicare și responsabilitate, tocmai pentru ca copiii lor să nu repete experiențele familiale anterioare incomplete și nesănătoase.

Unii spun despre ei că sunt generația cu o mai bună planificare financiară.

În România, cei din generația X citesc: beletristică, dar spre deosebire de cei din alte generații, ei citesc și – istorie, politică, științe umaniste, biografii, memorii, jurnale. În fapt, universul literar al acestei generații este foarte vast.

Și tot în lectura acestei generații vei găsi: romane polițiste, cărți thriller, dar și cărți ce descriu viața din perioada comunistă, sau cărți destinate cunoașterii de sine și a meditației de viață, precum ”O chestiune de viață și de moarte” (Irvin Yalom).

Ca și comportament în informare și comunicare, dar și în relație cu tehnologia, Generația X se caracterizează prin aceea că: ei încă citesc ziare; încă ascultă radioul și încă se uită la televizor. Sunt relativ pricepuți când vine vorba de tehnologie, căreia îi recunosc meritele; își petrec destul de mult timp pe rețelele de socializare, dar sunt încă rezervați când este vorba de transferuri financiare on-line.

Sunt o generație independentă, realistă și oarecum cinică. Ei au crescut cu lipsuri în comunism, au experimentat tranziția, iar acum trăiesc cu griji în capitalism.

Generația lor se caracterizează prin – independență, realism și cinism

Părinții din această generație au încurajat dialogul și au luat în considerare părerile copiilor lor. Ei (părinții) au impus reguli și limite, dar au permis mai multă libertate și au încurajat explorarea și învățarea prin experimentare.

De fapt, părinții acestei generații au căutat să creeze o atmosferă mai apropiată și mai disponibilă pentru copiii lor, decât au avut ei parte (părinții) în relație cu părinții lor.

Părinții din această generație, au preocupări mai intense cât privește: siguranța copiilor, calitatea procesului de educație, îndrăznind a pune la îndoială autoritatea. Nu puțini dintre acești părinți, sunt primii care se opun cadrelor didactice în favoarea copiilor sau care critică programa școlară.

Această generație și-a crescut copiii denumiți de unii ”fulgi de nea” (foarte sensibili), iar ei ca părinți sunt denumiți ”părinți elicopter” sau ”plug de zăpadă” (și-au ferit copiii de greutăți).

Andrei Caramitru spune despre cei din România – care azi au între 50 și 70 de ani

Generația decrețeilor dintre lumi

^ Azi – ei sunt aproximativ 26% din populația României

^ au fost formați parțial în anii de groază 80 și parțial în haosul anilor 90

^ ei sunt cei care au făcut de fapt Revoluția

^ vârful lor profesional a fost înainte ca societatea românească să se occidentalizeze precum este astăzi. Ei sunt generația care a trebuit să se descurce și să navigheze prin corupția generalizată a anilor 1990 – 2000

^ sunt super flexibili, unii mai degrabă obedienți (reflex al supraviețuirii), și tot ei tolerează și folosesc corupția ca instrument de progresie personală

^ Aproape 30 – 40% dintre ei alcătuiesc diaspora de zi a României și și-au făcut un rost departe de țară

^ Este generația care simte și resimte frustrări multiple. Cei care au rămas în țară, au dus-o și nu puțini o duc greu, iar unii continuă să se simtă inferiori vesticilor, căci așa li s-a setat mintea în vremurile tinereții adaptărilor lor.

GENERAȚIA Y (MILENIALII) (1981 – 1996):

(RO – 1980 – 1994) sau între (1987 – 2004)

(în 2024 ei au între – 44 de ani și 28 de ani)

Originile generațiilor care au urmat generației X sunt mult mai puțin clare. La începutul anilor 1990, copiii născuți după generația X erau adesea denumiți generația Y de către instituții media precum Advertising Age, care este recunoscută ca fiind primul care a folosit termenul în 1993. Dar, la mijlocul anilor 90, în mijlocul agitației legate de la începutul secolului 21, această generație a fost mai des denumită Millennials, termen folosit pentru prima dată de Howe și Strauss în cartea lor (tocmai pentru că ei au devenit adulți la începutul noului mileniu). Acum există o generație X și o generație Millenial.

ÎN LUME (SUA și EUROPA de VEST) – Generația Y (1981 – 1996)

Au crescut cu tehnologie în expansiune rapidă și acces la internet. Ei sunt nomazii digitali, deoarece au crescut în era internetului și au fost martorii la apariția rețelelor sociale, a mesageriei instantanee, a laptopurilor și a revoluției smartphone-urilor.
În cele mai multe părți ale lumii, maturizarea acestei generații a fost marcată de o ascensiune a abordărilor liberale în politică și economie.
Valorizează echilibrul între viața personală și cea profesională, precum și dezvoltarea personală, deși concurența în acest segment de vârstă este foarte puternică, iar mulți dintre ei sunt ambițioși și dornici să își atingă obiectivele.
Sunt considerați mai deschiși la diversitate și schimbare.
Sunt foarte competitive din fire, dar sunt și idealiști. Ei vor să schimbe lumea, nu doar să se adapteze la ea. Acest lucru îi deosebește de părinții lor, care nu îndrăzneau să își stabilească obiective prea îndrăznețe.
Azi, în lume, generația Y reprezintă 25% din populația lumii
Această generație nu de puține ori este stereotipată în mod negativ ca fiind leneșă și obsedată de sine.
Ca părinți, milenialii sunt dificili. Ei nu acceptă lucrurile pur și simplu, așa cum făceau părinții din generațiile anterioare. Părinții din această generație au acces la multe informații, pe care și le procură singuri sau din surse care le consideră sigure.

Părinții mileniali au de regulă multe întrebări și nu de puține ori contestă autoritatea. Paradoxal oarecum, deși aceștia au acces la o mulțime de resurse, nu de puține ori ei se simt confuzi…neezitând a apela pentru lămurirea situației la un specialist.

Nu puțini dintre părinții acestei generații, consideră că au fost crescuți greșit de părinții lor, consider că astfel ei au fost ”traumatizați”, și astfel ei apelează la specialiști (psihologi, cărți de parenting, internet) pentru a înțelege și repara. Nu de puține ori pentru ei este important să aparțină unui ”trib” și să fie înțeleși de membrii acestuia.

Cei din Generația Y sunt mai predispuși să renunțe la relația cu părinții lor, dacă ajung să se certe zdravăn (SUA)
În SUA – 27% dintre americani au tăiat legăturile cu un membru al familiei
În UK – 12 milioane de persoane nu mai vorbesc cu părinții
În SUA, conform recentelor studii (2024) cercetătorii au identificat un număr de 17 tipuri de cancer, care par a fi mai frecvente în generația Y și X, comparativ cu grupurile de vârstă mai înaintate (cei născuți între anii 1920 și 1990) – The Lancet Public Healt.

Context Istoric

Era Digitală: Generația Y a crescut odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale, a internetului și a comunicațiilor mobile. Au trăit tranziția de la analog la digital.
Evenimente Globale: Au fost martori ai atacurilor teroriste din 11 septembrie, a crizei financiare din 2008 și a ascensiunii rețelelor sociale.
Schimbări Sociale: Au trăit în perioada în care diversitatea, incluziunea și drepturile omului au devenit subiecte centrale în multe societăți.

Caracteristici Generale

Tehnologie și Conectivitate: Sunt prima generație care a crescut cu tehnologia digitală, fiind confortabili cu utilizarea internetului, a rețelelor sociale și a dispozitivelor mobile.
Educație și Informare: Au acces facil la informație și sunt obișnuiți să învețe și să se informeze rapid prin intermediul internetului.
Flexibilitate și Adaptabilitate: Sunt adaptați la schimbări rapide și preferă flexibilitatea în viața personală și profesională.

Educație și Carieră

Educația: Mulți Mileniali au obținut diplome universitare și au beneficiat de extinderea accesului la educația superioară. Totuși, mulți se confruntă cu povara datoriilor studențești.
Carieră: Preferă locurile de muncă care le oferă oportunități de dezvoltare personală și profesională. Valorizează munca semnificativă și echilibrul dintre viața personală și cea profesională.
Mobilitate Profesională: Sunt mai predispuși la schimbarea locurilor de muncă, în căutarea unor oportunități mai bune și a unor medii de lucru mai potrivite.

Viața de Familie și Comunitate

Familia: Mulți Mileniali întârzie căsătoria și întemeierea unei familii, concentrându-se mai întâi pe educație și carieră. Modelele familiale sunt diverse, incluzând familii monoparentale și parteneriate de același sex.
Comunitatea: Se implică în comunități online și sunt activi pe rețelele sociale. Voluntariatul și activismul social sunt, de asemenea, importante pentru mulți dintre ei.

Valori și Atitudini

Diversitate și Incluziune: Valorizează diversitatea și incluziunea, susținând drepturile egale și oportunitățile pentru toți.
Sustenabilitate: Sunt preocupați de problemele de mediu și de sustenabilitate, preferând produse și servicii ecologice.
Echilibru Viață-Muncă: Pun un accent deosebit pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională, preferând angajatorii care le oferă flexibilitate.

Influențe Culturale

Muzică și Film: Cultura pop, muzica hip-hop, EDM și serialele TV de succes, precum și filmele blockbuster, au avut un impact major asupra lor.
Televiziune și Streaming: Sunt consumatori avizi de conținut digital, preferând platformele de streaming precum Netflix, YouTube și Spotify.

Provocări și Contribuții

Provocări: Se confruntă cu provocări economice, inclusiv dificultăți în achiziționarea de locuințe și instabilitate pe piața muncii. Datoriile studențești sunt o povară majoră pentru mulți.
Contribuții: Au impulsionat dezvoltarea și adoptarea noilor tehnologii, sunt inovatori în multe domenii și au susținut schimbările sociale și culturale. Au influențat puternic piața muncii, forțând companiile să adopte practici mai flexibile și mai centrate pe angajat.

Influența Generației Y Azi

Piața Muncii: Au schimbat modul în care companiile abordează managementul talentelor, cerând flexibilitate și o mai mare atenție la echilibrul viață-muncă.
Tehnologie și Inovație: Continuă să fie un motor al inovației tehnologice, fiind atât dezvoltatori, cât și consumatori activi de tehnologie.
Politică și Societate: Au un impact major asupra politicii și societății, susținând cauze precum drepturile omului, schimbările climatice și reforma sistemului educațional. Ei sunt cea mai preocupată generație, atunci cînd vine vorba de probleme de mediu și de cele globale.

ÎN ROMÂNIA (Generația Y) – în România (1980 – 1994)

Sunt persoane orientate spre tehnologie
Sunt imuni la tehnicile de marketing și vânzări, pentru că au fost expuși de mici la acestea și au evoluat odată cu ele. De altfel, generația este o provocare pentru marketeri, fiind una dintre cele mai dorite generații.
Sunt una dintre cele mai educate generații, cu o mare încredere de sine
Sunt orientați către obiective
Sunt creativi
Sunt mai uniți ca generație și sunt dispuși să își facă vocea auzită, participând frecvent la proteste și la vot
O mare parte dintre mileniali sunt absolvenți de studii superioare, dar se descurcă rău cu banii. De altfel, muncitorii, mecanicii și zidarii o duc mault mai bine decât ei, din punct de vedere financiar.

Promisiunea societății era că educația superioară te scoate din necaz, și îți va oferi o viață decentă. Doar că prea mulți au urmat calea asta, iar acum piața e suprasaturată de absolvenți de facultate, iar cealaltă extremă (cea a muncitorilor calificați) este în deficit de oameni.

Educația nu i-a ajutat pe mileniali, așa cum i-a ajutat pe cei dinaintea lor. Ei au avut parte de o educație formală, fără mare utilitate în viața reală. Ba mai mult, spre exemplu, când milenialii aveau 18 ani, să știi să instalezi un sistem de operare sau să găsesști informații online, era un lucru pe care doar ei îl știau face bine. Acum, 10 – 15 ani mai târziu, nu mai este doar apanajul lor. Avantajul tehnologic al milenialilor s-a cam evaporat, acesta fiind oarecum singurul care îi caracteriza.

De altfel, unii experți cred că generația milenialilor a eșuat deja. Că sunt o generație fără identitate și fără perspective, pentru că nu știu cine sunt. Accesul la multe culturi pe care l-au avut prin intermediul internetului, i-a făcut să preia haotic ceea ce li s-a potrivit pentru a-și crea una proprie. Problema este că își găsesc greu sensul social, format din oameni ca ei.

Pe un asemenea fundal rătăcitor, ei devin membrii a tot felul de curente și ideologii care le spun ”Hai cu noi. Te acceptăm.” (vezi veganismul extrem, curentul Andrew Tate, ”Just stop Oil” (proteste agresive). Milenialii îmbrățișează asemenea curente o vreme, apoi renunță la ele și caută altele.

În România, generația Y citește: Ficțiune (cu un interes crescut pentru literatura contemporană, da și pentru cea clasică. Ei mai citesc și non-ficțiune, dar și cărțile Manga (benzi desenate de origine japoneză).

Este generația care s-a remarcat ca având o mare pasiune pentru titlurile ce vizează dezvoltarea personală (aproximativ 20% dintre ei), în topul lecturii lor regăsind: ”Când corpul spune nu” (Gabor Mate); ”Vindecarea copilului interior” (Stephanie Stahl); ”Plânsul lui Nietzche” (Irvin Yalom), dar și ”Privind înăuntru” (Petronela Rotar).

Și tot această generație mai citește: ”Sapiens” (Yuval Harari); ”Gânduri către sine însuși” (Marc Aurelius), sau bestseller (lectură recreativă) precum: ”Pacienta tăcută” (Alex Michaelides), sau ”Acolo unde cântă racii” (Delia Owens), sau ”Din cer au căzut trei mere” (Narine Abgarian).

Ca și comportament în informare și comunicare, dar și în relație cu tehnologia, Generația Y se caracterizează prin aceea că: au crescut în perioada de explozie a internetului și a computerelor, și au dezvolat o relație de tip ”love and hate” în ceea ce privește tehnologia. Ei sunt generația care pune pune mare accent pe autenticitate, care pune mare accent pe ”experiențe”, pornind de la evenimente sociale și până la experiența de cumpărare a unui produs.

Își amână sau își anulează planurile legate de viața personală în aspecte precum:

^ achiziționarea unei locuințe – 63% dintre ei

^ întemeierea unei familii – 33% dintre ei

^ solicitarea unei creșteri salariale sau a unei promovări – 48% dintre ei

^ schimbarea locului de muncă – 47% dintre ei

De altfel – 58% dintre ei afirmă că trăiesc de la un salar la altul, și tot atâția sunt îngrijorați că nu își vor putea susține cheltuielile lunare, astfel încât optează pentru un al doilea loc de muncă (cu fracțiune de normă sau normă întreagă). Nu de puține ori apelează la credite la care părinții sunt coplătitori.

Pe un asemenea fundal de presiune profesională și financiară, 50% dintre ai au ajuns la extenuare (burnout). Totuși nivelul lor de extenuare este mai redus decât cel al generației Z, Y-grecii punând mai mult accent pe viața personal și mai puțin pe carieră.

Ca generație au fost influențați de – crizele financiare, de atacul de la 11 septembrie 2001, dar și de acceleratele evoluții tehnologice

Generația face mai puțini copii și nu se căsătoresc având ca scop procrearea. De altfel, milenialii nu se grăbesc spre căsătorie, și asta nu neapărat pentru că nu și-o doresc, ci mai degrabă pentru că nu și-o pot permite. De altfel, mulți dintre ei sunt într-o relație, dar sunt necăsătoriți. Acceptă că la un moment dat s-ar putea să o facă.

Milenialii au fost crescuți de părinți mai participativi și mai afectuoși decât părinții generațiilor anterioare. Mai mult, părinții generației Milennials au pus accent pe dezvoltarea emoțională și socială a copiilor lor, încurajându-i să-și exprime sentimentele și să învețe prin experiență.

Părinții acestei generații și-au dorit echilibrarea vieții profesionale cu cea personală, încercând să dedice suficient timp și atenție copiilor lor.

Pe de altă parte, milenialii sunt numiți nu de puțini drept ”fulgi de nea”, și asta pentru că ei sunt văzuți ca fiind foarte fragili.

Se consideră că ei au fost crescuți de părinți supraprotectori, într-un mediu supracontrolat, fiind ținuți departe de experiențele cheie care i-ar fi putut ajuta să își dezvolte independența.

Se consider de asemenea, că acești copii sunt subjugați de tehnologie, că sunt egoiști, că au o stimă de sine scăzută, că nu au încredere în abilitățile lor, că sunt greu de mulțumit și au o mare teamă de eșec. Tot despre ei se spune că se plictisesc repede, că nu au răbdare și că învață greu. Din păcate, studiile arată că femeile din generația milenialilor sunt cele mai anxioase femei din generațiile care coexistă azi în România.

Milenialii își pun cariera, călătoriile și alte aspect ale vieții personale, înaintea întemeierii unei familii. Ei caută să își îndeplinească aspirațiile și să exploreze experiențele de viață, înainte de a se angaja în responsabilitățile de părinți.

Este greu să fi fost crescut în ideea că vei fi glorios, precum cei pe care i-ai văzut pe net, dar să descoperi la maturitate că ești nevoit să lucrezi pe salariul minim și să trăiești de pe o zi pe alta. Chestiunea te demoralizează, și astfel ajungi să te refugiezi în mici plăceri, de tip gratificărilor instante – filme, călătorii, distracție, haine, jocuri, etc.

Andrei Caramitru spune despre cei din România – care acum au între 30 și 50 de ani:

Generația prosperă

^ Azi – ei sunt aproximativ 29% din populația României

^ Sunt prima generație de după Revoluție, căci chiar și cei mai în vârstă dintre ei, erau copii la Revoluție, și nu au fost formați de acel sistem

^ Este generația care a prins vârful profesional cu România în UE și în NATO

^ Este generația care acum sunt la butoane și fac bani, profitând de situația economică mai degrabă dinamică și complexă

^ Este generația care nu are frustrări față de vest și nu puțini vor să îi depășim pe occidentali, sau cel puțin să performăm ca ei

^ O parte este într-adevăr în diaspora, dar nu într-un număr atât de mare ca cei din generația de dinaintea lor

^ O bună parte dintre ei muncesc mult și sunt foarte ambițioși

^ Este generația care are experiența globalizării full, nu își pot imagina un alt model al societății și vor menținerea status quo-ului

^ Au frustrări relative (de ce unii au reușit mai bine ca ei). Sunt profund anti-corupție

GENERAȚIA „Z” – Centennials sau iGeneration (1997 – 2012):

(RO – 1995 – 2009) sau între (2005 – prezent)

(în 2024, ei au între – 27 de ani și 12 ani)

Numele pentru cea mai recentă generație este și mai variabil. Unii preferă Generația Z, continuând tendința alfabetică începută cu Generația X, în timp ce alții preferă titluri mai zgomotoase precum Centennials sau iGeneration. Ceea ce va veni în viitor este o presupunere a oricui și cu fiecare nouă generație vine și mai mult dezacord.

ÎN LUME (SUA și Europa de VEST) – Generația „Z” (1997 – 2012)

Prima generație care a crescut cu internetul și tehnologia digitală de la o vârstă foarte fragedă. Este practic prima generație crescută cu smart-phone-ul în mână și care a crescut cu internetul, mai mult ca și cu televizorul. Practic, ei sunt generația cea mai pricepută și receptive la noile tehnologii, fiindu-le greu să își amintească o perioadă din viața lor fără ecrane.

Conform studiilor, aproape jumătate din reprezentanții acestei generații cred că experiențele on-line le pot substitui semnificativ pe cele off-line, și afirmă că peterc mai mult timp interacționând cu alte persoane, pe rețelele de socializare, decât în lumea reală. Iar toate astea, comparativ cu doar 20% din cei din generațiile X, Baby Boomers și Matures, care ar adopta același comportament.

Caracterizată de o capacitate mare de a naviga în mediul digital și de a folosi rețelele sociale. Cu toate acestea, aceștia sunt generația care are dificultăți în dezvoltarea relațiilor inter-personale și pot fi foarte ușor și profund influențați, de ceea ce văd în mediul on-line.
Este generația ca fiind cea mai deprimată și mai pesimistă dintre toate generațiile, iar asta din cauza numeroaselor presiuni de ordin socio-politic, precum – amenințările cu violența, apariția rețelelor sociale, dar și preocupările legate de schimbpările climatice
Au o perspectivă globală și sunt conștienți de problemele sociale și de mediu. Ei au un nivel de conștientizare socială și ecologică ridicată, tinzând spre – echitate socială, curente feminist, pro LGBT.
Este generația care în două decenii va prelua majoritatea funcțiilor sociale importante
Sunt generația care apreciază unicitatea din jurul lor, dorind la rândul lor să se diferențieze și să-și creeze o identitate unică
Este generația cu cei mai mulți vegani și vegetarieni, decât în orice altă generație
Cei din Generația Z – au o viață sexuală mai activă decât cuplurile din Generația Milenialilor (SUA)
80% dintre părinții Generației Z au avut experiențe sexuale plăcute în ultimele 3 luni (august ultima lună 2024 – SUA)
Părinții din Generația Z – mențin relații sănătoase între ei, ba mai mult și le și îmbunătățesc, datorită copiilor (SUA)
Părinții din Generația Z sunt de trei ori mai puțin predispuși la anxietate și depresie, decât cei din generația lor, dar fără copii (SUA)
Azi, în lume, generația Z reprezintă 32% din populația totală

Context Istoric

Era Tehnologiei Avansate: Generația Z a crescut într-o perioadă de expansiune rapidă a tehnologiei, incluzând internetul de mare viteză, smartphone-urile și social media.
Evenimente Globale: Au fost martori ai crizei financiare din 2008, creșterii terorismului global și schimbărilor climatice accentuate.
Schimbări Sociale: S-au născut și au crescut într-o perioadă de accentuare a diversității și incluziunii, cu o conștientizare sporită a problemelor de justiție socială.

Caracteristici Generale

Nativi Digitali: Sunt prima generație care nu a cunoscut viața fără internet și tehnologie avansată. Sunt extrem de competenți în utilizarea tehnologiei.
Conectivitate și Instantaneitate: Sunt obișnuiți cu accesul instantaneu la informație și comunicare, datorită internetului și rețelelor sociale.
Diversitate și Incluziune: Sunt mult mai deschiși și toleranți față de diversitate în toate formele sale, inclusiv rasă, gen, orientare sexuală și religie.

Educație și Carieră

Educația: Sunt familiarizați cu învățământul online și resursele educaționale digitale. Mulți se așteaptă ca educația să fie personalizată și accesibilă oriunde și oricând.
Carieră: Preferă locurile de muncă care oferă flexibilitate, oportunități de învățare continuă și un sens clar al scopului. Mulți dintre ei doresc să fie antreprenori sau să lucreze în industrii creative și tehnologice.
Adaptabilitate: Sunt foarte adaptați la schimbările rapide și sunt capabili să învețe și să se recalifice rapid.

Viața de Familie și Comunitate

Familia: Sunt mai predispuși să provină din familii diverse, inclusiv familii mixte sau cu părinți de același sex. Relațiile familiale sunt adesea egalitare și bazate pe comunicare deschisă.
Comunitatea: Se implică activ în comunități online și folosesc rețelele sociale pentru a-și exprima opiniile și a se conecta cu alții.

Valori și Atitudini

Autenticitate și Transparență: Valorizează autenticitatea și transparența, atât în relațiile personale, cât și în interacțiunile cu brandurile și angajatorii.
Responsabilitate Socială: Sunt conștienți de problemele globale și se implică activ în cauze sociale și de mediu. Preferă brandurile și companiile care demonstrează responsabilitate socială.
Bunăstare Mentală: Sunt preocupați de sănătatea mentală și bunăstarea emoțională, fiind deschiși la discuții despre aceste subiecte și căutând echilibrul în viață.

Influențe Culturale

Muzică și Film: Cultura pop, hip-hop, muzica electronică și platformele de streaming sunt foarte influente. YouTube, TikTok și Instagram sunt platforme centrale pentru consumul de conținut.
Televiziune și Streaming: Preferă consumul de conținut on-demand prin platforme de streaming, în locul televiziunii tradiționale.

Provocări și Contribuții

Provocări: Se confruntă cu provocări legate de instabilitatea economică, schimbările climatice și incertitudinea privind viitorul locurilor de muncă. Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra educației și perspectivei lor de carieră.
Contribuții: Aduc un val de inovație și creativitate, fiind deschiși la noi idei și abordări. Susțin schimbările sociale și de mediu și influențează comportamentele de consum prin preferințele lor pentru produse și servicii sustenabile.

Influența Generației Z Azi

Piața Muncii: Transformă piața muncii prin cererea lor de flexibilitate, dezvoltare profesională continuă și muncă semnificativă. Sunt pionieri în lucrul remote și freelance.
Tehnologie și Inovație: Continuă să conducă adoptarea și dezvoltarea noilor tehnologii, influențând industriile digitale, gaming-ul și social media.
Politică și Societate: Au un impact semnificativ asupra politicii și societății, fiind activi în mișcări pentru drepturile omului, justiția socială și schimbările climatice.

ÎN ROMÂNIA (Generația Z) – în România (1995 – 2009)

Nu se știu prea multe despre această generație, exceptând faptul că sunt expuși la un nivel înalt de tehnologie

Conform studiilor, aproape jumătate din reprezentanții acestei generații cred că experiențele on-line le pot substitui semnificativ pe cele off-line, și afirmă că petrec mai mult timp interacționând cu alte persoane, pe rețelele de socializare, decât în lumea reală. Iar toate astea, comparatic cu doar 20% din cei din generațiile X, Baby Boomers și Matures, care ar adopta același comportament.

Este generația care spune că se simte cea mai conectată cu o comunitate atunci când: urmăresc un conținut generat de utilizatori (27%), atunci cînd joacă jocuri video (19%), atunci când vizionează emisiuni TV sau filme (18%), atunci când ascultă muzică (17%) sau atunci când ascultă podcasturi (10%).

Experții spun că ei sunt ”Sparks &Honey” – adică, un procent de 60% dintre ei vor să schimbe lumea, în comparație cu ”doar” 39% dintre cei din generația Y (Millenials)

În România, generația Z citește: lecture Fantasy (atât în limba română, cât și în engleză). Le plac poveștile cu eroi tineri, cu aventuri fantastice și elemente supranaturale.

Se definesc ca o generație multiculturală, deoarece sunt interesați atît de titluri ce vizează dezvoltarea personală (aproximativ 35% dintre ei) și bunăstarea interioară, dar și cele de tip true-crime, romane grafice, young adult sau seriile Manga (benzi desenate – origine Japonia).

Nu de puține ori, ei sunt nerăbdători să citească noile apariții, comandând cărțile în limba engleză, chiar înainte de apariția traducerilor.

Ca și comportament în informare și comunicare, dar și în relație cu tehnologia, Generația Z se caracterizează prin aceea că: este prima generație care a crescut cu smartphone și cu social media. Acestei generații internetul le oferă mii de ani de inteligență colectivă și se simt mult mai confortabili să caute ceva pe Google, decât să întrebe pe cineva.

Își amână sau își anulează planurile legate de viața personală în aspecte precum:

^ achiziționarea unei locuințe – 60% dintre ei

^ întemeierea unei familii – 60% dintre ei

^ solicitarea unei creșteri salariale sau a unei promovări – 47% dintre ei

^ schimbarea locului de muncă – 46% dintre ei

Cât privește viitorul, cei mai mult îi preocupă:

^ costul vieții – 35% dintre ei

^ schimbările climatice – 21% dintre ei

^ rata șomajului – 22% dintre ei

De altfel – 38% dintre ei afirmă că trăiesc de la un salar la altul, și tot atâția sunt îngrijorați că nu își vor putea susține cheltuielile lunare, astfel încât optează pentru un al doilea loc de muncă (cu fracțiune de normă sau normă întreagă).

Pe un asemenea fundal de presiune profesională și financiară, 59% dintre ai au ajuns la extenuare (burnout). Practic, generația Z este mai stresată decât cei din generația Y.

Andrei Caramitru spune despre cei din România – care acum au între 10 și 30 de ani:

Generația digitală hiper modernă

^ Azi – sunt aproximativ 23% din populația României

^ Este generația digitală a prosperității, fiind copiii unei generații cu bani și cărora nu le-a lipsit mai nimic

^ Este generația care își permite să riște și care prin specificul lor nu sunt obedienți

^ Nu simt nici un fel de inferioritate față de vest

^ Cei mai mulți din această generație sunt născuți și crescuți la oraș și au deci o cultură urbană

^ Explorează modele diferite societare diferite decât cel românesc (vezi ideologia woke, sau Nicu Ștefănuță – europarlamentar independent, fost USR, etc.)

^ Este generația care își dorește libertate individuală, muncă pentru sine, chiar antreprenoriat și flexibilitate maximă

GENERAȚIA ALFA (2013 – prezent):

(RO – 2010 – 2025)

Cercetătorul Australian Mark McCrindle (sociolog, demograf, speaker) studiază atent specificitățile generației Alfa, despre care, până acum spune:

ÎN LUME (SUA și EUROPA DE VEST) – Generația „Alfa” (2013 – prezent)

Cea mai tânără generație, încă în formare. Mulți dintre ei vor trăi până în secolul XXII.
Cresc într-o lume complet digitalizată, cu acces la tehnologii avansate încă de la naștere.
Se preconizează că vor fi foarte adaptați tehnologic și vor avea o educație diferită, axată pe digital și pe dezvoltarea de noi competențe. Practic, ei vor fi cea mai educată generație din toate timpurile.

Context Istoric

Tehnologie Ubiquită: Generația Alfa crește într-o lume complet digitalizată, cu acces la tehnologie avansată de la o vârstă foarte fragedă. Dispozitivele inteligente, realitatea augmentată și inteligența artificială sunt parte integrantă a vieții lor de zi cu zi.
Evenimente Globale: Sunt martori ai schimbărilor climatice, pandemiei de COVID-19 și schimbărilor rapide în societate și economie.
Schimbări Sociale: Creșterea diversității și incluziunii continuă să fie o caracteristică centrală a societății în care cresc.

Caracteristici Generale

Nativi Digitali Extremați: Sunt cei mai familiarizați cu tehnologia, folosind dispozitive inteligente încă de la o vârstă fragedă. Sunt obișnuiți să interacționeze cu lumea prin intermediul ecranelor și al tehnologiei.
Educație Personalizată: Educația lor este din ce în ce mai personalizată, adaptată nevoilor individuale prin intermediul tehnologiei educaționale și al platformelor de învățare online.
Conectivitate Permanentă: Sunt mereu conectați la internet și au acces instantaneu la informații și comunicare.

Educație și Carieră

Educația: Educația lor este marcată de utilizarea extensivă a tehnologiei, incluzând tablete, aplicații educaționale și platforme de învățare online. Programele educaționale sunt din ce în ce mai adaptate pentru a oferi învățare personalizată și interactivă.
Carieră: Este încă devreme pentru a prezice exact carierele pe care le vor urma, dar se preconizează că vor avea cariere în domenii puternic influențate de tehnologie, inclusiv inteligența artificială, robotica, și alte tehnologii emergente.
Adaptabilitate: Se așteaptă ca această generație să fie extrem de adaptabilă și capabilă să se recalifice rapid în fața schimbărilor tehnologice și economice.

Viața de Familie și Comunitate

Familia: Cresc în familii diverse și adesea sunt copii ai Milenialilor. Relațiile familiale sunt caracterizate de deschidere și egalitate.
Comunitatea: În timp ce sunt foarte activi în comunități online, importanța interacțiunilor față în față și a comunităților locale rămâne esențială pentru dezvoltarea lor socială.

Valori și Atitudini

Tehnologie și Inovație: Valorează tehnologia și inovația, fiind obișnuiți să folosească gadgeturi și aplicații avansate pentru a-și ușura viața.
Sustenabilitate: Sunt conștienți de problemele de mediu de la o vârstă fragedă și sunt educați să valorizeze sustenabilitatea și protecția mediului.
Diversitate și Incluziune: Cresc într-o lume care pune un accent puternic pe diversitate și incluziune, și adoptă aceste valori în mod natural.

Influențe Culturale

Muzică și Film: Cultura pop continuă să joace un rol important, dar consumul de conținut este mai diversificat datorită accesului la platforme de streaming și rețele sociale. YouTube, TikTok și alte platforme similare sunt principalele surse de divertisment.
Televiziune și Streaming: Consumul de televiziune tradițională este în declin, în timp ce platformele de streaming și conținutul on-demand sunt preferate.

Provocări și Contribuții

Provocări: Vor trebui să navigheze provocările legate de sănătatea mentală,influența excesivă a tehnologiei și potențiala izolare socială cauzată de utilizarea excesivă a dispozitivelor. De asemenea, schimbările climatice și crizele economice pot afecta viitorul lor.
Contribuții: Se preconizează că vor aduce contribuții majore în inovație tehnologică, sustenabilitate și rezolvarea problemelor globale. Vor redefini multe aspecte ale muncii și vieții datorită abilităților lor tehnologice și adaptabilității.

Influența Generației Alfa Azi

Piața Muncii: Deși sunt încă tineri pentru a fi activi pe piața muncii, influențele lor sunt deja vizibile în cerințele educaționale și în schimbările de mentalitate privind muncă și educație.
Tehnologie și Inovație: Crescând cu tehnologie avansată, vor continua să fie un motor de inovare și dezvoltare în viitor.
Politică și Societate: Vor juca un rol important în definirea viitoarelor politici și structuri sociale, aducând o perspectivă proaspătă și un angajament puternic față de sustenabilitate și justiție socială.

ÎN ROMÂNIA (Generația Alfa) – în România (2010 – 2025)

Se pare că va fi cea mai educată generație din istorie. Ei încep școala mai devreme și o termină mai târziu.
Provin din familii cu o stabilitate financiară mai mare
Au mai puțini frați/surori
Au o mai accentuate tendință spre materialism
Sunt nativii digitali pur-sânge

GENERAȚIA BETA (cei născuți după anul 2020)

Sunt cei care reprezintă următoarea etapă în evoluția societății
Sunt cei care vor crește într-o lume în care inteligența artificială va fi omniprezentă și accesibilă pentru majoritatea oamenilor
Sunt generația a căror educație, interacțiuni și locuri de muncă, vor fi puternic influențate de tehnologie, mai ales pe cea bazată pe AI
Vor interacționa consistent în procesele de cunoaștere cu realitatea virtuală și cu cea augmentată

ALTE INFORMAȚIl și ASPECTE FOLOSITOARE:

Impactul Tehnologiei: Tehnologia a avut un impact semnificativ asupra fiecărei generații, dar acest impact a crescut exponențial în ultimele decenii. Generațiile mai tinere sunt mult mai integrate în mediul digital, ceea ce le influențează profund stilul de viață și valorile.
Schimbări Sociale și Economice: Fiecare generație a fost influențată de schimbările economice și sociale ale vremii. De exemplu, Baby Boomers au beneficiat de expansiunea economică postbelică, în timp ce Generația X a trebuit să se adapteze tranzițiilor economice din anii ’80 și ’90.
Educația și Cariera: Atitudinile față de educație și carieră variază semnificativ între generații. Milenialii și Generația Z pun un accent mai mare pe echilibrul între viața profesională și cea personală, în timp ce generațiile mai vechi au fost mai dedicate carierei lor.
Valori și Atitudini: Fiecare generație are propriile valori și atitudini, modelate de evenimentele și tendințele din timpul lor. Este important să se recunoască aceste diferențe pentru a înțelege mai bine dinamica socială și interacțiunile dintre generații.
Conform Studiului Workmonitor România 2024 – cei mai importanți factori pentru angajații români, în ceea ce privește locul de muncă, sunt:

^ Echilibrul dintre viața profesională și cea personal – 96% (RO) versus 93% (global)

^ Salariul – 96% (RO) versus 93% (global)

^ Siguranța locului de muncă – 93% (RO) versus 89% (global)

^ Sprijin pentru sănătatea mintală – 88% (RO) versus 83% (global)

^ Zile de concediu anual – 87% (RO) versus 83% (global)

^ Asigurări de sănătate/beneficii medicale – 87% (RO) versus (78%) global

^ Flexibilitatea programului de lucru – 84% (RO) versus 81% (global)

Cât privesc oportunitățile de învățare și dezvoltare, top 5 arată astfel:

^ IT și tehnologie – 43% (RO) versus 29% (global)

^ Abilități de comunicare și prezentare – 34% (RO) versus 22% (global)

^ Gândire creativă și analitică – 24% (RO) versus 15% (global)

^ Abilități de management și leadership – 22% (RO) versus 21% (global)

^ Wellbeing și mindfulness – 21% (RO) versus 23% (global)

Studiu despre ”Efectul Flynn” în România – Schimbările generaționale și în timp ale performanței cognitive (IQ) în România” (2018) – autori: Dragoș Iliescu – prof.univ.dr. psihologie (psihometrie – măsurare educațională), Universitatea București și prof. George Gunnesch Luca – School of Business Economics and Society, Friderich – Alexander University Erlangen Nurnberg – Germania.

Detalii studiu ”Efectul Flynn” în România:

^ cercetare realizată pe 12.000 de români, născuți pe durata a 80 de ani. Studiul a fost realizat pe durata a 16 ani.

^ anii 1988 – 1989 au fost anii în care IQ-ul românilor a fost la cel mai înalt nivel (cu cea mai mare creștere între anii 1967 – 1977), după care a urmat o prăbușire. Practic azi, cu IQ-ul colectiv suntem ca după cel de-al Doilea Război Mondial. Din 1995 încoace, avem o recuperare foarte lentă.

^ RO are o medie a creșterii IQ-ului de 3,4 puncte pe deceniu, și asta în condițiile în care media internațiomală este de 3 puncte pe deceniu. Cel mai înalt nivel îl are Japonia, cu 7,7 puncte pe deceniu.

^ din perspectiva studiului, o generație durează cam 10 ani. Generațiile trec prin experiențe diferite, ele trebuie să se adapteze unor condiții diferite.

^ guvernele totalitare reușesc să mobilizeze resurse mult mai eficient decât guvernele democrate. Măsurile în masă luate de comuniști au avut efect și pentru că ei au preluat țara cu un analfabetism pur uriaș. Am crescut puternic pentru că am pornit de tare de jos.

^ trivializăm mult lucrul cu tableta, cu laptopul, cu telefonul, dar asta este o activitate extrem de complex cognitivă, chiar dacă noi am ajuns să o percepem ca pe nu un mare lucru. Acum gândim abstract, aproape natural și nu de dăm seama cât de important este asta de fapt.

^ pentru că copiii își rafinează mecanismele de abstractizare în altă zonă, școala trebuie să facă ceva pentru ai atrage. Acum 70 – 80 de ani, școala era principala sursă de provocare cognitivă. Acum nu mai este.

^ Nutriția contează atât în perioada de sarcină a mamei, dar și în perioada copilăriei timpurii.

^ În IQ-ul colectiv, un impact major îl are și emigrația. Imediat după Revoluție au plecat aventurierii, iar în ultimii 20 de ani au plecat profesioniștii, iar asta se simte.

^ Revoluția și toate reformele de după 1989 au fost similare unui război. Cercetătorii au fost surprinși cât de groaznică a fost căderea IQ-ului colectiv după toate acestea.

^ Datorită relației noilor generații cu tehnologia, copiii de azi nu sunt mai deștepți decât noi, ci sunt mai deștepți decât eram noi când eram copii.

^ IQ-ul generației care avea în 2018 – cinci ani – era cu 3 puncte procentuale mai mare decât al generației care avea atunci (în 2018) 15 ani.

^ Pentru a vorbi de un efect generațional, schimbările (politicile de un fel sau altul) trebuie să fie suficient de puternice încât să poată influența o generație întreagă (adică 10 ani, după ei, atât cât este o generație).

^ autorii cred că nivelul de inteligență înregistrat azi în RO este sub media Europei, și asta cu toate multele nuanțe ale analizelor psihologice cross-culturale.

^ Dintr-o generație de 250.000 de copii, nu sunt mai mult de 1.000 de copii care iau scoruri maxime la testele PISA. Din acei 1.000 de copii, mai puțin de 50 dintre ei vor dori de fapt să facă cercetare. Pe acei 50 de copii trebuie să îi convingi să de facă cercetători și trebuie să le creezi contextul potrivit unei asemenea munci. Ei bine, și dacă i-ai convinge pe toți cei 50 de tineri, numărul este prea mic pentru a face o cercetare performantă. Și mai trebuie ceva: eliminarea oamenilor nepricepuți, dar influenți politic din sistemul educației și al cercetării.

^ se lucrează la un studiu ce vizează ”Diferențele generaționale în personalitate”, cu chestiuni ce includ funcționarea neurocognitivă.

În România, conform unui sondaj recent, 50% dintre mame spun că se simt obosite și copleșite, și asta, indiferent din ce categorie de vârstă fac parte. De altfel, peste 60% dintre mamele din RO spun că au puțin timp pentru ele. Unii spun că acest stil de parenting modern, intensiv oarecum, duce la epuizare.

Conform aceluiași studiu, deși România oferă în prezent, un concediu de maternitate de doi ani (un privilegiu de care se bucură puține țări din lume), situația incertă îi face pe mulți să amâne conceperea unui copil și întemeierea unei familii.

Deși momentan nu este cea mai populară activitate on-line, vizionarea de conținut generat de utilizatori, câștigă tot mai mult teren. Consumatorii aleg să urmărească acest tip de conținut – pentru că este disponibil în mod gratuit (39%), pentru că este relevant (35%), pentru că pate fi accesat oricând și oriunde (30%) și pentru că oferă mereu ceva nou (28%).

Pentru mulți oameni, creatorii de conținut nu sunt doar surse de divertisment, ci sunt influenceri, de părerile cărora țin cont atunci când acordă încredere unui brand și când iau decizii de cumpărare. 64% din generația Z, 57% din generația Millenials, 41% din generația X, 16% din generația Baby Boomers și Matures acceptă că țin seama de influenceri.

Jocurile video reprezintă o activitate care oferă consumatorilor diverse beneficii: creșterea încrederii în sine (73% Z și Millenials; 47% X, Baby Boomers, Matures) – îmbunătățirea imaginii de sine (49% Z și Millenials; 19% X, Baby Boomers și Matures)

Fiecare generaţie din spaţiul occidental este unică, având trăsăturile ei proprii, stilul ei de viaţă, mentalitate sau experiențe trăite. Deseori, conflictele izbucnesc între generaţii datorită diferenţelor. Fiecare generaţie a avut provocări de îndurat, dar a reuşit să se adapteze situaţiilor. Oare cât de mult a progresat o generaţie faţă de cea anterioară?

Cicluri și puncte critice

În 1991 a fost emisă Teoria Generaţiilor Strauss-Howe de către autorii William Strauss şi Neil Howe, care au catalogat generaţii din istoria americană în cicluri. Fiecare generaţie reprezintă un punct critic care durează 20-22 ani. Patru puncte critice alcătuiesc un ciclu complet care durează 80-90 de ani (durata maximă de viaţă a unui om).

Primul punct critic este perioada de “apogeu”. Este perioada post-criză, când instituţiile sunt întărite şi individualismul este slăbit. Societatea este stabilă şi încrezătoare în forţele ei proprii, iar economia este înfloritoare, rezultând un nivel de trăi crescut. Ultima perioadă de apogeu a fost în perioada postbelică, care a început în 1946 când Statele Unite ale Americii au dobândit supremaţia globală militară odată cu inventarea armelor atomice, fiind capabile să ducă un conflict cu un inamic de calibrul Uniunii Sovietice.

Perioada de “apogeu” s-a încheiat cu asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963, urmând ca populaţia să-şi piardă încrederea în societate.

Al doilea punct critic este perioada “trezirii”. Este perioada când instituţiile sunt atacate de autonomia spirituală şi personală. Doar când societatea atinge culmea progresului, populaţia devine indisciplinată şi încearcă să-şi recapete autenticitatea personală. Tinerii activişti încep să vadă perioada de apogeu ca o perioada culturală şi spirituală săracă. Perioada “trezirii ” a început cu amploarea mişcării pentru drepturi civile a lui Martin Luther King Jr. în anii 1963-1968 şi a mişcării hippie în protestul anti-război în Vietnam şi s-a încheiat cu alegerea lui Ronald Reagan ca preşedinte în anul 1980.

Al treilea punct critic îl reprezintă perioada “destrămării” în care instituţiile sunt slăbite, iar individualismul se întăreşte. Societatea încearcă totuşi să se reconstruiască. Perioada “destrămării” a debutat în anii ’80 când în urma reformelor lui Reagan a rezultat “boom-ul” îndelungat şi s-a declanşat războiul cultural. Perioada “destrămării” s-a încheiat în anii 2000.

Cel de-al patrulea punct critic este perioada “crizei” când viaţă instituţională decade şi este distrusă, ca apoi să fie reconstruită sau înlocuită pentru ca naţiunea să supravieţuiască. S-ar părea că ne aflăm în momentul de debut al crizei, izbucnite după atentatele de la 11 septembrie 2001, aceasta luând amploare cu începerea crizei economice şi cea a valorilor sociale, continuând cu creşterea ameninţării terorismului şi criza refugiaţilor în Europa.

Potrivit teoriei Strauss-Howe, există patru mari categorii de generaţii cărora le-au fost acordate arhetipuri.

Generaţia profetică/idealistă – este alcătuită din indivizi care s-au născut în perioada de apogeu. Membrii acestei generaţii sunt idealişti, moralişti şi uşor de coordonaţi/manipulaţi de societate. Pe parcursul următoarelor generaţii vor ajunge nişte bătrâni nostalgici după perioada apogeului.

Generaţia nomadă/reactivă – cuprinde indivizi care sunt născuţi în perioada „ trezirii”. Sunt caracterizaţi ca fiind şireţi şi realişti, primind o educaţie protectivă şi strictă de către părinţii născuţi în perioada Apogeului. Vor deveni lideri pragmatici pe parcursul Crizei.

Generaţia eroică/civică – cuprinde indivizi care s-au născut în perioada „destrămării”. Aceştia sunt caracterizaţi ca fiind competenţi, încrezători, pragmatici şi energici. Vor fi dezorientaţi pe parcursul copilăriei/adolescenţei în perioada crizei, dar totodată, şi optimişti.

Generaţia artistică/adaptabilă – cuprinde indivizi născuţi în perioada crizei şi sunt definiţi ca fiind echitabili, individualişti şi toleranţi, chiar dacă vor înfrunta instituţii agresive şi vremuri politice, sociale şi economice periculoase, având de de înfăptuit sacrificii personale.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul