Fără îndoială că Hans Rosling a fost (cum se zice în popor) un ”personaj”. De fiecare dată informațiile și prestațiile lui publice stârneau rumoare, indignare și de cele mai multe ori speranță.
De fapt, se definea pe sine ca fiind un ”posibilist” , iar ”posibilist ” în înțelesul de el explicat, însemna – o persoană care nu speră fără motiv, nu se impacientează fără motiv, cineva care rezistă cu stoicism la perspectiva ultradramatizată și des folosită a lumii. Tot Rosling spunea că în calitatea de ”posibilist”, el observă progresul, care-l umple de convingere și de speranță că și pe viitor progresul va fi posibil. Pe de altă parte, tot el adaugă că – asta nu înseamnă neapărat o perspectivă optimistă forțat – ci înseamnă să ai o perspectivă rațională, constructivă și utilă asupra lumii.
Ei bine, afirmațiile lui Hans Rosling, nu au rămas doar vorbe, ci la un moment dat au ”rodit” și sub forma cărții cu titlul ”Fact FullNess – Zece motive pentru care interpretăm greșit lumea și de ce lucrurile merg mai bine decât crezi”, apărută la Editura Publica în anul 2018.
Declar cartea sa cu titlu mai sus prezentat, ca fiind un ”must”, un ”trebuie” un obligatoriu, în cultura cetățeanului global de secol XXI ; și de aceea o recomand cu căldură spre achiziție și studiu. Merită, dacă ești preocupat cât de cât să nu fi fraierul de serviciu al…
Din păcate autorul născut în 27 iulie 1948, a plecat la cele veșnice în 7 februarie 2017. El arăta astfel :

Iar spre suplimentar ajutor, cartea despre care mai sus am făcut vorbire, arată așa :

Găsesc de asemenea folositor a vă oferi posibilitatea de a-l vedea la lucru pe Rosling, când încă trăia sub soare :
Pe de altă parte, după practica-mi deja cunoscută, mai jos, vă ofer o sinteză a fișelor mele de lectură determinate de studiul cărții cu titlul ”Fact FullNess – zece motive pentru care interpretăm greșit lumea și de ce lucrurile stau mai bine decât crezi” – Editura Publica 2018.
Fișe de lectură – cuprinzând extrase (mai mult sau mai puțin identice) cu textul publicat în cartea mai sus recomandată :
Perspectivă axiomatică generală a cărții :
Dacă percepția ta despre lume este greșită, atunci (indiferent de nivelul de educație) vei formula constant propuneri greșite. Astfel, viața ta și a celor dinprejurul tău (mai mult sau mai puțin apropiați) va fi profund (și nu întotdeauna în bine) afectată.
I. Despre instinctul spre dramatism al omului
Cei mai mulți oameni de pe glob (chiar și din rândul celor cu un nivel înalt de educație) au o pornire și un instinct consistent și dominant, în a privi dramatic, catastrofic, viața.

Acest fapt se explică prin cel puțin următoarele argumente :
- evolutiv, oamenii au trăit vremuri în care creierul nostru era obligat a analiza și a acționa rapid pentru a evita pericolele iminente. Atunci, instinctul de supraviețuire era mult mai necesar și mai prezent decât în zilele noastre (vezi detalii mai jos) ;
- neîntemeiat, pe tot globul, generațiile în vârstă își prezintă idilic vremurile tinereții lor ca fiind mult mai bune și mai sigure. În fapt, așa cum mai jos voi arăta se înșeală ;
- oamenilor nu li se predă responsabil în școală, iar oamenii (cei mai mulți dintre ei) nu sunt serios interesați în a-și cunoaște istoria onestă a localității, a țării în cadrul căreia s-au născut, a regiunii de care aparțin, a lumii în general. De fapt, oamenii obișnuiesc să-și ridice în slăvi trecutul, iar națiunile să-și glorifice istoria.
- presa (în oricare din formele ei – scrisă, audio, video) promovează consistent și pe tot globul, povești conflictuale ce opun la extreme persoane, grupuri, categorii – ignorând conștient știrile pozitive și mijlocul dominant.
- politicienii, activiștii și grupurile de lobby, aproape oriunde pe glob, folosesc (și manipulează nu de puține ori) statisticile pentru a proiecta și a induce stări de nemulțumire, cu perspective apocaliptice, în speranța realizării obiectivelor lor.
Câteva detalii în susținerea (sau/și combaterea) celor de mai sus :
- astăzi – 75 % dintre 7,4 miliarde de oameni de pe planetă trăiesc în țări cu venituri medii. Pe de altă parte, da, este adevărat că mai există pe glob țări în care oamenii trăiesc în sărăcie extremă, și țări în care mulți oameni sunt bogați ; dar atenție, ei sunt excepția în lume și nu regula. Azi în lume, cei mai mulți oameni trăiesc în țări cu venituri medii, iar dacă grupezi țările cu venituri medii împreună cu țările cu venituri mari – vei observa că 91 % din populația lumii este integrată în piața globală și progresează spre o viață decentă. Atenție deci : ideea unei lumi divizate în care majoritatea se zbate în neajunsuri și privațiuni este o iluzie ; o idee preconcepută, pur și simplu greșită.
- acum 200 de ani (doar) – 85 % din populația lumii trăia în sărăcie extremă. Sărăcie extremă însemna atunci (și înseamnă și azi pentru aproximativ 1 miliard de oameni) – circa 1 dolar pe zi, apa de băut este cărată individual de la o distanța considerabilă, te încălzești și gătești cu foc pe bază de lemne, depinzi de condițiile climatice pentru a rezultatele din agricultură, și nu de puține ori de culci flămând. Dacă te îmbolnăvești, nu îți poți permite antibiotice.
- astăzi – 75 % din populația lumii trăiește în țări cu un venit / om cuprins între 4 și 16 dolari pe zi, permițându-și un standard de viață echivalent celui de care se bucurau oamenii din Europa de Vest și America de nord în anii 1950.
Atenție – reține :
Va exista mereu bogăție și sărăcie extreme ; însă extremele nu ne spun adevărul. Realitatea este că astăzi – majoritatea oamenilor lumii sunt în zona de mijloc a bunăstării cu îmbunătățiri de la an la an.
Atenție – reține :
Experiențele tale indirecte sunt filtrate prin mass-media, activiști și grupuri de lobby, care preferă evenimentele extraordinare, nereprezentative și evită normalitatea.
II. Despre instinctul spre negativism al oamenilor

Oameni au tendința de a observa mai mult răul decât binele. De fapt, este mai ușor să fi la curent cu toate lucrurile rele care se întâmplă în lume, decât cu miracolul tăcut și (da câteodată lent) al progresului uman.
Câteva informații ajutătoare și relevante prin sine :
- în anul 1800 – 85 % din populația lumii trăia cu mai puțin de 2 dolari pe zi ; în 1966 – procentul acestora scăzuse la 50 %, iar în 2017 – procentul era de doar 9 %.
- în 1997 – 42 % din populația Indiei și a Chinei trăia în sărăcie extremă. În 2017 – în India procentul scăzuse la 12 % (adică aproximativ 270 milioane persoane) iar în China procentul a scăzut la un uimitor 0,7 % (adică aproximativ 500 milioane persoane).
- în intervalul 1997 – 2017 – procentul oamenilor care trăiau în sărăcie extremă în America Latină, a scăzut de la 14 % la 4 % (adică aproximativ 35 milioane persoane)
- speranța medie de viață în întreaga lume este în jurul a – 72 de ani. În 1800 ea era de 31 de ani, apoi a crescut constant (mai puțin în perioada gripei spaniole – 1920, a celui de-al Doilea Război Mondial și a foametei ascunse din China din anul 1960), pentru ca în 2017 să ajungă la 72 de ani.
- în fapt, fiecare țară de pe glob, și-a îmbunătățit consistent speranța de viață, în ultimii 200 de ani.
- în anul 1800 – mortalitatea infantilă la nivel global (ca procent de morți înainte de vârsta de 5 ani) era de 44 % – în 2016 era de 4 %.
- în 1942 – la nivel global se înregistra un număr de 21 de morți în război la 100.000 de oameni – în 2016, numărul acestora era (deși poate părea cinic) nesemnificativ.
- în 1930 – la nivel global se înregistrau 1000 de morți pe an (în medie la zece ani) în dezastre – în 2010 – 2016 numărul acestora era de 72.
- în 1970 – la nivel global 28 % era procentul persoanelor subnutrite – în 2015 procentul acestora era de 11 %.
- în 1816 – 1 % din populația globului trăia în democrație – iar în 2015, 56 % din populația planetei trăia în democrație.
- în 1975 – 58 % dintre copiii bolnavi de cancer (sub 20 de ani și care supraviețuiesc 5 ani cu cel mai bun tratament supraviețuiau – în 2010 procentul supraviețuitorilor era de 80 %.
- în 1970 – la nivel global 65 % dintre fetele aflate la vârsta școlii primare erau înscrise în cadrul sistemului de învățământ – în 2015 procentul acestora era de 90 %.
- în 1980 – la nivel global 58 % din total populație avea acces la surse de apă protejate – în 2015, procentul urcase la 80 %.
- în 1980 – doar 22 % dintre copiii cu vârsta de 1 an fuseseră vaccinați măcar o dată – în 2016, procentul acestora era de 88 %.
Atenție – reține :
În viață ( și nu de puține ori), situațiile sunt ambivalente ; adică coexistă în același timp – și bine și rău. Nu e nimic anormal în aceasta.
Atenție – reține :
Nu uita că trăim într-o lume în care suferința se vinde mai bine ca niciodată. De multe ori schimbările pozitive din jurul tău sau din lume, nu-și găsesc ușor calea către tine ; de multe ori, trebuie ca tu să le găsești pe ele.
Atenție – reține :
Evidența trecutului este înfricoșătoare, dar, în același timp, și o resursă valoroasă. Ne putem ajuta să apreciem ce avem astăzi și ne poate da speranța că generațiile viitoare, asemenea celor trecute, vor trece peste regresele temporare și vor continua pe termen lung trendurile păcii, ale prosperității, găsind soluții la problemele globale ale lumii noastre.
III. Instinctul fricii
Când suntem cuprinși de frică, nu vedem clar.
Gândirea critică este mereu dificilă, dar aproape imposibil de activat când ne este frică. Acolo unde mintea este ocupată de frică, nu mai rămâne loc de evidențe.

Atenție – reține :
Astăzi, nimeni nu are capacitatea mentală să consume toată informația pe care o are la îndemână. Întrebarea este ce parte să procesăm și cum s-a selectat? Ce parte ignorăm? Dar reține : prin natura noastră suntem înclinați a procesa poveștile, și mai ales cele cu iz dramatic.
Cum presa (vezi mai sus) alege să promoveze mereu și mai des dramaticul, dacă nu suntem atenți, ajungem să credem că neobișnuitul este obișnuit, și că așa arată în mod normal – lumea.
Paradoxal este că într-o lume atât de interconectată (oare?) – imaginea unei lumi periculoase este transmisă obsesiv și extrem de eficient, în condițiile în care lumea nu a fost niciodată mai puțin violentă și mai sigură decât acum.
Câteva date și informații utile, poate chiar necesare, în susținerea celor de mai sus :
- În ultimii 100 de ani, la nivel global, numărul deceselor cauzate de dezastre naturale a scăzut la mai puțin de jumătate. A se reține de asemenea în context și faptul că, în tot acei ultimi 100 de ani, populația lumii a crescut cu 5 miliarde de oameni.
- În anul 2016 – un total de 40 milioane de zboruri comerciale au aterizat în siguranță la destinațiile lor. În același an, doar 10 zboruri comerciale au fost implicate în accidente fatale ; de fapt, anul 2016 a fost al doilea cel mai sigur an din istoria aviației.
- În lume, azi – numărul deceselor cauzate de conflicte militare se află un minim istoric. De fapt, omenirea trăiește (după al Doilea Război Mondial), cele mai pașnice decenii din istoria sa.
- În 1985 în lume – existau 65.000 de focoase nucleare, iar în 2017 mai erau 15.000.
- De fapt, azi (2017) – dezastrele naturale + accidentele aviatice + crime + scurgeri radioactive + terorism (împreună) – nu ucid mai mult de 1 % dintre oamenii care mor anual.
Pe de altă parte – da, există o excepție – terorismul :
- În intervalul 2007 – 2016 – teroriștii au ucis 159.000 de oameni în întreaga lume ; adică de trei ori mai mulți oameni decât numărul celor uciși în deceniul precedent. Interesant este și faptul că (?) – 2016 este și ultimul an de evidențe publice ale Bazei de date a Terorismului Global (?). Deși…
- În SUA – riscul ca persoana dragă să fie omorâtă de o persoană beată este de aproape 50 de ori mai mare decât riscul de a fi ucisă de un terorist…
Atenție – reține :
Frica poate fi utilă, dar numai dacă este îndreptată spre ceea ce trebuie. Instinctul fricii este un ghid nepotrivit pentru a înțelege lumea.
Pe de altă parte – ”înfricoșător” și ”periculos” sunt două lucruri complet diferite. Ceva înfricoșător – implică o percepție a riscului ; iar ceva periculos – implică un un risc real. Când dăm prea multă atenție lucrurilor înfricoșătoare, în detrimentul celor periculoase, adică atunci când dăm prea multă atenție fricii, energia ne este canalizată în direcția greșită.
Lumea – pare un loc mult mai înfricoșător decât este de fapt, deoarece ceea ce auzi a fost selectat de propriul filtru al atenției (vezi explicații mai sus) sau de media, tocmai pentru că este înfricoșător.
IV. Despre instinctul mărimii

Atenție – reține :
Lumea nu poate fi înțeleasă în lipsa numerelor. Însă lumea nu poate fi înțeleasă doar prin intermediul lor.
Atenție – reține :
Ferește-te a judeca o situație, folosindu-te doar de un număr singur. Să nu crezi niciodată, că un număr poate spune o poveste. Dacă ți se oferă un număr, cere tot timpul măcar încă unul ; un termen de comparație.
Câteva date și informații utile :
- în anul 2016 – în lume au murit 4,2 milioane de copii cu vârsta de sub 1 an. Atunci (în 2016), în lume s-au născut 141 milioane copii.
- în anul 2015 – în lume au murit 4,4 milioane de copii cu vârsta de sub 1 an ;
- în anul 2014 – în lume au murit 4,5 milioane de copii cu vârsta de sub 1 an ;
- în anul 1950 – în lume au murit 14,4 milioane de copii cu vârsta de sub 1 an. Atunci (în 1950), în lume s-au născut 97 milioane de copii.
- Sintetizând oarecum parte a celor de mai sus : Dacă în 1950, în lume, din 100 de copii născuți – 15 mureau înainte de aniversare primului an de viață, în 2016 – doar 3 copii mureau înainte de împlinirea vârstei de un an. Practic, în acest interval de timp, rata mortalității infantile a scăzut de la 15 % la 3 %.
Atenție – reține :
Putem înțelege mai bine lumea și putem lua decizii mai bune dacă știm unde trăiește cea mai mare parte a populației lumii acum și unde va trăi pe viitor.
Câteva date și informații utile :
- astăzi (2017) – majoritatea oamenilor de pe glob trăiesc în Asia.
- Dacă fenomenele demografice își păstrează aceleași tendințe – până la sfârșitul secolului XXI, la populația lumii se va adăuga – 3 miliarde de oameni în plus la Africa și 1 miliard în Asia.
- Practic, până în 2040 – 60 % dintre consumatorii de nivel 4 (venit de peste 64 de dolari zilnic) vor locui în afara Vestului. Și da, dominația vestică a economiei mondiale se va termina curând. Și da – puteți începe a fi nostalgici…
VI. Despre instinctul destinului

Instinctul destinului – este ideea conform căreia caracteristici înnăscute determină destinele oamenilor, țărilor, religiilor sau culturilor. Este ideea că lucrurile sunt așa cum sunt din motive ineluctabile (așa au fost mereu, și ne se vor schimba vreodată).
Atenție – reține :
Societățile și culturile nu sunt ca pietrele, nemișcate și neschimbătoare. Ele se mișcă. Societățile și culturile vestice se mișcă, la fel ca cele non-vestice – deseori cu o viteză și mai mare. Doar că, în afara schimbărilor culturale foarte rapide (cum ar fi expansiunea internetului, a telefoanelor inteligente, etc.) celelalte schimbări se produc un pic mai lent, și astfel există marea probabilitate să fie trecute cu vederea.
Spre exemplu – mulți europeni consideră că Africa nu are nici o șansă a ajunge vreodată un continent cu un nivel înalt de bunăstare.
Însă cei care se grăbesc a afirma, a crede și a acționa total dintr-o asemenea perspectivă uită ( sau nu știu) următoarele :
- Cinci țări africane mari (Tunisia, Maroc, Algeria, Egipt și Libia) au speranțe de viață peste media globală de 72 de ani.
- Viteza cu care țările africane reduc mortalitatea infantilă este una dintre cele mai mari de pe glob. Da, e adevărat că în 2017, pe continentul african, media de viață era de 65 de ani ; însă viteza cu care aceste țări recuperează distanța față de media globală este impresionantă.
- Patru țări de pe continentul african (Ghana, Nigeria, Etiopia, Kenia) au fost și continuă a fi în topul global al țărilor cu o creștere economică constantă de peste 5 % în ultimii șase ani.
Atenție – reține :
Chiar și schimbările lente, se acumulează pe parcurs.
- 1 % creștere anuală – înseamnă că în 70 de ani se dublează
- 2 % creștere anuală – înseamnă că în 35 de ani se dublează
- 3 % creștere anuală – înseamnă că în 24 de ani se dublează
Spre exemplu :
- În 1900 – 0.03 % din solul planetei era protejat.
- În 1930 – 0,2 % din solul planetei era protejat.
- În 2017 – 15 % din solul planetei era protejat, iar cifra continuă să crească.
Atenție – reține :
Este comod să crezi despre cunoștințe că nu au dată de expirare. Că, odată ce ai învățat ceva, așa va rămâne mereu și nu va trebui să mai înveți o dată. Așa stau (oare?) lucrurile în științe ca matematica sau fizica ori în artă. Dar în științele sociale, chiar și informațiile de bază se modifică extrem de repede. Asemenea laptelui sau legumelor, trebuie să te asiguri că rămân proaspete. Pentru că totul se schimbă.
Iată de ce, îmi închei și eu prezentarea unei scurte sinteze a fișelor mele de lectură, îndemnându-vă încă o dată a achiziționa și a studia cartea lui Hans Rosling ; după cum vă îndemn a vă ”vizita cămara” cunoștințelor dumneavoastră, pentru a vă asigura că sunt ”proaspete”, iar dumneavoastră nu riscați a fi – victima minții voastre neactualizate.