Apărarea militară a României – mai 2023

de | 12/05/2023

Cheltuielile angajate, sau pe cale de a fi angajate de statul român în domeniul apărării militare în anul 2023 au explodat. Iată spre exemplu, dinamica ultimilor șapte ani, cât privesc sumele dedicate doar ACHIZIȚIILOR DE TEHNICĂ MILITARĂ:

  • în 2017 cheltuiam – 5,9 miliarde lei (aproximativ 1,2 miliarde euro)
  • în 2018 cheltuiam – 6,2 miliarde lei (aproximativ 1,3 miliarde euro)
  • în 2019 cheltuiam – 4,9 miliarde lei (aproximativ 1 miliard euro)
  • în 2020 cheltuiam – 4,9 miliarde lei (aproximativ 1 miliard euro)
  • în 2021 cheltuiam – 4,7 miliarde lei (aproximativ 979 milioane euro)
  • în 2022 cheltuiam – 8,6 miliarde lei (aproximativ 1,7 miliarde euro)
  • în 2023 cheltuim – 17,3 miliarde lei (aproximativ 3,6 miliarde euro); deși sincer mă aștept să cheltuim (în raport) de evoluția evenimentelor sume mult mai mari…

Sigur, o să îmi spuneți. Normal. Doar avem război la una dintre granițele noastre. Și ce război. De ce vă mirați așa? Ce ați vrea, să stăm cu ”mâna-n sân”?

Iar eu v-aș răspunde: Hai să ne uităm pe niște date, pe niște informații; hai să privim puțin (?!) înapoi, dar și înainte…; și hai să ne controlăm instinctele, pornirile de ce fel or fi și mândria, și să tindem spre…realism, spre luciditate și echilibru…

Să începem cu începutul:

În România anului 2023, de ceea ce înseamnă apărare, industrie de apărare, strategii și planuri de apărare sau atac (deși cuvântul ”atac” nu-l veți găsi foarte des, ca să nu spun deloc) se ocupă cel puțin următoarele instituții, structuri, companii, persoane fizice și juridice și ce forme de organizare sau reglementare vom mai întâlni.

Astfel privind lucrurile, ”dăm” peste:

  1. Președintele României – care în virtutea prevederilor Constituționale (în concret este vorba de articolele 92 și 93 din Constituția României) – este și poate:
    • este Comandantul Forțelor Armate ale României
    • este Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării
    • poate declara cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate ale României; cu precizarea că numai în cazuri excepționale hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în termen de cel mult cinci zile de la adoptare
    • este cel care în caz de agresiune armată împotriva țării ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii
  2. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)– este structura care, în virtutea prevederilor constituționale (în concret articolul 119 din Constituția României) realizează și următoarele activități:
    • analizează și propune conform legii, strategiile naționale de securitate, militară și de ordine publică, precum și măsurile necesare în caz de stări de asediu, urgență, război sau agresiune armată
    • propune spre aprobare planul de mobilizare a economiei
    • elaborează și propune actele normative legate de securitatea națională și avizează proiectele de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniu
    • avizează condițiile de intrare sau staționare a trupelor străine pe teritoriul României
    • face propuneri adresate Președintelui și Parlamentului și adoptă hotărâri proprii, în sfera securității naționale, după cum urmează: concepția fundamentală de apărare a țării; structura sistemului național de apărare; declararea stării de război; suspendarea ostilităților; armistițiu
    • supune spre aprobare Comandantului Forțelor Armate (adică Președintelui României) planurile de întrebuințare a forțelor pe timp de pace, în situații de criză și de război
    • Președintele României este Președintele CSAT, iar Prim-Ministrul Guvernului României este Vicepreședintele CSAT
    • din CSAT fac parte: Președintele României, Prim-ministrul României, Ministrul Apărării Naționale, Ministrul Administrației și Internelor, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor Publice, Directorul Serviciului Român de Informații, Directorul Serviciului de Informații Externe, Șeful Statului Major General, Consilierul Prezidențial pentru securitate națională
    • Consiliul Suprem de Apărare a Țării se convoacă de președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar. De asemenea, poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin o treime din numărul membrilor săi. Pentru a funcționa este nevoie de prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor. CSAT poate adopta hotărâri prin consens, acestea trebuind apoi semnate de către Președintele României
    • De asemenea, este bine de știut că pentru asigurarea conducerii unitare de război (conform Legii nr. 45 din 1994 (actualizată) privind apărarea națională a României – în fiecare județ și în municipiul București se înființează, prin hotărârea CSAT, funcția de comandant militar, subordonat Centrului Național de Comandă. Atribuțiile Comandantului Militar se stabilesc din timp de pace de către Statul Major General și se aprobă prin hotărâre
  3. Comunitatea Națională de Informații (CNI) – este o autoritate administrativă constituită la nivelul Consiliului de Apărare a Țării, cu atribuții în realizarea activităților de informare, contrainformare și protecție
    • CNI a fost creată în anul 2005, urmare a unei hotărâri a CSAT
    • din cadrul CNI fac parte: Serviciul Român de Informații (SRI); Serviciul de Informații Externe (SIE); Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA); Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din Ministerul Administrației și Internelor (DGPI)
    • Pe lângă CNI, dar sub supravegherea sa mai există șiComitetul Coordonator pentru CNI care este format din: Consilierul Prezidențial pentru securitate națională, Directorul SIE, Directorul SRI, Ministrul Apărării, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Administrației și Internelor, Ministrul Justiției, Consilierul Primului Ministru pe probleme de securitate.
    • mai există de asemenea, tot sub supravegherea CNI și – Consiliul Operativ al Comunității Naționale de Informații care este format din: Consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională (conduce consiliul operativ), Consilierul primului ministru pe probleme de securitate, Directorul adjunct SIE, Directorul adjunct SRI, Directorul general al DGIA, Directorul DGPI.
    • și mai există și – Comitetul consultativ al CNI care este format din: Președinți ai comisiilor parlamentare de control a activității SRI, respectiv SIE, reprezentanți ai ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniu și care nu sunt reprezentate în CSAT, reprezentanți ai agențiilor guvernamentale, reprezentanți ai altor autorități care pot sprijini securitatea națională.
    • În vederea desfășurării funcției publice de comunicare și a abordării problemelor de securitate națională în contextul întregului mediu social, la reuniunile Comitetului Consultativ pot fi prezenți, în funcție de tema de interes, membri din comisiile parlamentare permanente de specialitate și reprezentanți ai societății civile.
  4. Departamentul Securității Naționale (DSN)este o structură specializată din cadrul Administrației Prezidențiale, dedicată asigurării îndeplinirii de către Președintele României a responsabilităților acordate de Constituție în domeniile apărării țării și securității naționale. Principalul instrument prin care Președintele României își îndeplinește atribuțiile constituționale în domeniul securității naționale este Strategia de Securitate Națională.
    • principalul rol al Departamentului Securității Naționale este de a furniza sprijin decizional și expertiză pentru Președintele României în elaborarea Strategiei Naționale de Apărare, coordonarea implementării acesteia și evaluarea rezultatelor
    • Departamentul Securității Naționale monitorizează situațiile din sfera securității externe. În cazul gestionării crizelor de securitate, DSN oferă suport tehnic necesar Președintelui României. Departamentul propune măsuri pentru gestionarea crizelor sectoriale și a urgențelor civile, opinând și cu privire la instituirea stării de urgență, declararea mobilizării generale sau a stării de război
  5. Parlamentul României – este structura statului român îndreptățită a vota un document important în domeniul apărării României, iar acest document este – Strategia Națională de Apărare a Țării (acum pentru perioada 2020 – 2024).
    • Trebuie cunoscut faptul că – Strategia Națională de Apărare a Țării, împreună cu Programul de Guvernare, sunt principalele documente care fundamentează planificarea apărării la nivel național
    • Documentele de mai sus se completează în concept și aplicare cu: a) Procesul de planificare a apărării NATO; b) Conceptul Strategic al NATO; c) Directiva politică a NATO; d) Strategia de Securitate a Uniunii Europene; e) alte documente NATO și UE de planificare în domeniul apărării; f) scenarii strategice și documente de planificare a operațiunilor
    • Acum, cât privește actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este de observat remarca senatoarei PSD Gabriela Crețu, care spunea:
    • ”Parlamentul nu a depus nici măcar amendamente (la această strategie) sau nu i s-a permis (!!!) să depună amendamente. Ca urmare, ori se autoreglementează aceste instituții (la serviciile speciale se referă în mod expres senatoarea) și nu mai sunt sub control democratic, adică sunt stat în stat, ori am decis să supunem votului democratic instaurarea dictaturii instituțiilor de forță. (…) Măcar separarea puterilor în stat ar trebui să funcționeze.
    • Strategia Națională de Apărare a Țării (pentru perioada 2020 -2024) o puteți găsi publicată în Monitorul Oficial cu numărul 574 din 1 iulie 2020; și acolo veți găsi multe…vorbe…
  6. Guvernul României – este structura care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și care exercită conducerea generală a administrației publice, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament
    • Guvernul aprobă (dar nu elaborează) Strategia Militară a României, document care reflectă orientările în domeniul securității și apărării ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. Strategia ia în considerare riscurile și amenințările de natură militară la adresa României, misiunile Armatei și obiectivele militare naționale prevăzute în Carta Albă a Apărării. Pentru detalii cu privire la Strategia Militară a României cât și cu privire la Carta Albă a Apărării vedeți linkurile de mai jos.
    • STRATEGIA MILITARĂ A ROMÂNIEI – 2021 (umbrela-strategica.ro)
    • nu uitați faptul că Prim-Ministrul Guvernului României este Vicepreședintele CSAT
    • și tot Guvernul României este și cel care stabilește modul de organizare și participare la pregătire a demnitarilor de un fel sau altul cu atribuții pe linia mobilizării și a apărării naționale. Intră aici – miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat, prefecții, subprefecții, primarii și secretarii de la municipii, orașe și comune, cât și conducătorii agenților economici sau ai instituțiilor publice implicate în mobilizare.
    • tot Guvernul României răspunde și de alte chestiuni cât privește apărarea națională, conform articolului 32 din Legea 45 din 1 iulie 1994 (actualizată) – Legea Apărării Naționale (vezi mai jos)
    • Guvernul României răspunde astfel și de organizarea activităţilor şi de aplicarea măsurilor ce privesc apărarea naţională şi are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţiei publice pentru realizarea măsurilor de asigurare a capacităţii de apărare a tarii; b) asigură alocarea şi utilizarea, potrivit legii, a resurselor financiare şi materiale necesare organizării, înzestrării şi mobilizării forţelor armate, întreţinerii şi instruirii efectivelor, menţinerii în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi realizării lucrărilor de investiţii pentru apărare; c) stabileşte obligaţiile ce revin ministerelor şi agenţilor economici din planul de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de război; d) asigura, din timp de pace, constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de război, atât pentru nevoile apărării, cât şi ale populaţiei; e) conduce, prin prefecţi, activităţile specifice din judeţe şi din municipiul Bucureşti.
  7. Ministerul Apărării – este unul dintre cele 20 de ministere ce alcătuiesc Guvernul României, alături de Primul Ministru, de Secretariatul General al Guvernului, de Cancelaria Prim-ministrului, de aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, de alte departamente și alte structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    • Ministerul Apărării elaborează Carta Albă a Apărării, aceasta fiind documentul de planificare a apărării la nivel departamental, care are ca scop îndeplinirea prevederilor Strategiei Naționale de Apărare și implementarea obiectivelor de apărare stabilite de Programul de Guvernare. Carta Albă a Apărării este elaborată de Ministerul Apărării Naționale, este însușită de Guvernul României, este avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și este aprobată de Parlament, conform legii, pentru un orizont de 4 ani. Pentru detalii privind Cartea Albă a Apărării pentru perioada 2021 – 2024 vă invit să accesați linkul de mai jos.
    • carta_alba_2021.pdf (mapn.ro)
    • Structura Ministerului Apărării Naționale include printre altele și următoarele substructuri și entități:
    • Pe de altă parte, conform articolului 33 din Legea 45 din 1 iulie 1994 (actualizată) – Legea Apărării Naționale, acesta răspunde și de:
    • Ministerul Apărării răspunde de înfăptuirea concepţiei fundamentale de apărare a tarii în domeniul militar, în care scop: a) analizează nevoile de apărare a tarii şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi înzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului; b) asigură pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezervă; c) organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia; d) îndrumă şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare.
    • Ministerul Apărării este structura care elaborează Strategia militară a Apărării, care ulterior este aprobată de guvern. Vezi mai sus – https://umbrela-strategica.ro/wp-content/uploads/2021/08/STRATEGIA-MILITARA-A-ROMANIEI-2021-2024.pdf
    • Și tot Ministerul Apărării este cel care întocmește și Directiva de Planificare a Apărării; și asta în termen de cel mult 5 zile de la primirea – Scrisorii Cadru – privind contextul macroeconomic pe baza căruia sunt întocmite proiectele de buget pe anul următor și estimările pe următorii 3 ani. Pentru detalii cu privire la documentul numit – Directiva de Planificare a Apărării vă recomand a studia prevederile legii numărul 203 din 16 iulie 2015 – privind planificarea apărării
    • Ministerul Apărării este cel care elaborează și așa numitele – Programe Majore -, dar pe baza Directivei de Planificare a Apărării mai sus prezentate. În cadrul acestor Programe Majore se regăsesc printre altele și ”totalitatea acțiunilor și a măsurilor concrete desfășurate pentru modernizare, înzestrare, instruire de pace, executarea serviciului de luptă și intervenție, pregătre pentru participarea la misiuni în afara teritoriului național, precum și pentru situații de criză și război. Și la acest punct, pentru detalii vă invit a studia din nou (cel puțin) prevederile Legii 203 din 2015 privind planificarea apărării, așteptându-vă să nu găsiți nimic important în spațiul public.
    • Și tot din cadrul Ministerului Apărării, directorii programelor majore mai sus menționate întocmesc așa numitele – Planuri Anuale -, și asta pe baza fondurilor alocate prin bugetul de stat pentru anul respectiv și a execuției bugetare a anului anterior, inclusiv a stadiului îndeplinirii indicatorilor de program aprobați. Desigur că nu veți găsi mai nimic în spațiul public pe aceste subiecte, exceptând desigur câteva zgărcite dispoziții legale, tot în Legea 203 din 2015 – privind planificarea apărării.
    • În cadrul Ministerului Apărării există și așa numitul – Consiliu de Planificare a Apărării – care este organul deliberativ abilitat să hotărască obiectivele și acțiunile de importanță majoră ce trebuie desfășurate pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin Ministerului Apărării Naționale, precum și volumul, structura și modul de alocare a resurselor necesare îndeplinirii acestora. Consiliul de Planificare a Apărării este organizat și funcționează potrivit prevederilor Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.
    • După cum se poate vedea mai sus, în cadrul Ministerului Apărării există și funcționează Statul Major General – structură care prin Direcția Structuri și Planificarea Înzestrării (parte a Statului Major) se ocupă printre altele, cu tot ceea ce înseamnă coordonarea tuturor activităților specifice planificării armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale, cu excepția procesului de planificare a armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA). Prin planificarea armamentelor, se înțelege totalitatea activităților desfășurate pentru planificarea dotării structurilor din cadrul MApN cu armament, tehnică de luptă și materiale cu destinație militară, corelate cu graficul de ieșire din serviciu a tehnicii existente, în vederea realizării capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor specifice. (vezi detalii în Ordinul nr. M40 din 21 martie 2016 cu modificările la zi)
    • Trebuie de asemenea de știut și faptul că, la nivelul Ministerului Apărării Naționale se elaborează un foarte important document care se numește – Planul de înzestrare a Armatei României (PIAR) – care realizează o imagine integrată asupra planificării Armatei României cu echipamente militare și contribuie la stabilirea unor termene de realizare și operaționalizare a capabilităților militare.
    • Obiectivele de înzestrare din cadrul Planului de înzestrare a armatei (PIAR) se implementează prin Programul anual al achizițiilor publice al MApN, privind înzestrarea cu armament, tehnică de luptă și materiale cu destinație militară (PAAP). Desigur că nu veți găsi informații publice cu privire la conținutul acestui document aferent anului 2023.
  8. ROMTEHNICAhttps://www.armscom.net/company/romtehnica – este o companie aflată în subordinea Ministerului Apărări Naționale, și este un important vehicul (unii spun că singurul; mă rog…) prin care se realizează operațiuni de import-export cu referire la domeniul apărării naționale. Romtehnica este și structura prin care se desfășoară parte importantă a procedurilor de achiziție organizate pentru dotarea armatei române. Firesc, informațiile publice cu privire la această companie sunt foarte puține și vechi, cel puțin pentru profanii în domeniu.

  1. ROMARMhttps://romarm.t-media.ro/informatii-despre-companie/ – este o companie românească, care este principalul producător şi exportator direct de produse militare din RomâniaCompania Naţională ROMARM S.A. a fost înfiinţată în anul 2000 prin fuziunea celor mai importante fabrici ale Industriei Româneşti de Apărare şi este principalul furnizor de echipament militar, muniţie şi servicii de întreţinere. ROMARM este o structura tip holding cu capital 100% românesc, sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri. Compania ROMARM S.A. are 15 filiale în România, după cum urmează mai jos a vă prezenta. Sunt nevoit totuși să vă informez aici și despre faptul că în luna ianuarie a acestui an (2023), Directorul General al Romarm, pe nume Gabriel Țuțu a fost reținut de DNA București într-un dosar ce cercetează achiziții suspecte de tehnologie și produse din perioada pandemiei de Covid-19. Cercetările sunt în curs. Așadar, filalele ROMARM despre care vă vorbeam sunt următoarele:
  • Arsenal Reșița http://arsenal.ro/ – Arsenal Reșița a fost înființată în anul 1972 pentru a produce tunuri de calibru mare și mijlociu. După 1990, fabrica s-a orientat și spre produse și servicii din domeniul civil. Din 2001, Arsenal Reșița funcționează drept filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, Arsenal Reșița produce – Tun automat calibru 25 tip KBA; Tun anti aerian calibru 2x35MM; Tun de munte, calibru 76 mm; Tun anti-tanc modernizat calibru 100mm md.2002, echipat cu sistem de conducere a focului TAT-100.

  • Carfil (Brașov) – https://www.carfil.ro/ – fondată în anul 1922 sub numele de “Fabrica de mașini și turnătorie Dumitru Voinea”, unitatea, pe lângă produse civile, și-a completat portofoliul cu producții militare începând cu anul 1936. După o serie de diverse denumiri ale fabricii, CARFIL este înregistrată ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenții în data de 30 iunie 1969. În 2001, Carfil a fost reorganizată ca filială a Companiei Naționale ROMARM. În anul 2005 începe producția de armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO. De asemenea, din 2006, Carfil dezvoltă activitatea de prestări servicii de service și mentenanță pentru armament în zonele de menținere a păcii. Azi, Carfil produce armament și muniție pentru aruncătoarele de grenade reactive și aruncătoare de bombe.

  • Electromecanica Ploieștihttp://www.elmecph.ro/produse.html – în anul1955, pe platforma Otopeni, a fost înființat atelierul de reparații, armament și artilerie antiaeriană. În anii care au urmat, atelierul a dezvoltat mai multe produse și servicii, inclusiv fabricarea și reparația de rachete. În anii `80, Electromecanica Ploiești era singurul producător de rachete din România. Din anul 2001, Electromecanica Ploiești este filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Electromecanica Ploiești se dezvoltă, se modernizează și se produc: rachete aer-sol; dezvoltarea și producția țintelor și dispozitivelor de siguranță pentru trageri în poligon cu dispozitiv de siguranță; complex de rachete antiaerian cu bătaie apropiată, autopropulsată; avion țintă ATT-01M; rachetă țintă RT-3; țintă parașutată dimensiune redusă; rachetă anti-tanc Maliuka M2T; proiectile reactive nedirijate; sistem de siguranță pentru echiparea rachetelor AA dirijate radio; rachete antigrindină.

  • Fabrica de pulberi Făgăraș http://www.fabricapulberi.ro/ – Producția de pulberi la Făgăraș a început în anul 1939. Între 1991 și 2000 a existat o retehnologizare  pentru mai multe linii de producție a explozibilor de mare putere. De asemenea, în 2000 a intrat în funcțiune o instalație de nitrare unde poate fi produs TNT. Fabrica de Pulberi Făgăraș funcționează sub acest nume din 2006, după desprinderea de Uzina de Produse Speciale Făgăraș. Din 2001, fabrica este filială a Companiei Naționale ROMARM. Fabrica de pulberi Făgăraș a fost singurul producător de explozivi de mare putere și propulsoare solide din România. Din 2004, Fabrica de Pulberi Speciale din Făgăraș nu mai produce pulberi cu aplicații militare.

  • Fabrica de arme Cugirhttp://www.facugir.ro/ – Istoria uzinei datează din 1799, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când la Cugir au fost fondate primele ateliere de fabricare a oțelului, fiind unele dintre primele fabrici melalurgice din Transilvania. Expansiunea uzinei a început în 1926, prin construcția de noi linii de producție. Războiul a dus la militarizarea fabricii, care la vremea respectivă, era condusă de specialiști în producerea de arme moderne. Părți și ansambluri pentru tehnica de artilerie au fost produse în colaborare cu compania londoneză „Vickers Armstrong Ltd.”. Preluarea de către firma cehoslovacă „Zbrojowka-Brno” a dus la un redesign al producției pentru arme de infanterie și muniție, bazate pe licențe de documentare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiunile uzinei sunt preluate de concernul german „Herman Goring” . Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm. În anul 2004, din SC Uzina Mecanică Cugir SA s-a divizat SC Fabrica de Arme Cugir SA, care este, de asemenea, filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Fabrica de arme Cugir se produc – arme de infanterie; armament militar pentru piața civilă; arme cu lunetă și mitraliere.

  • Metrom (Brașov) – http://metrom.ro/ – În anul 1923 a fost fondată în Brașov o companie româno – austriacă, numită Farola, care fabrica sârmă, table și cabluri din cupru pentru motoarele utilajelor căilor ferate. În 1935, s-a înfiinţat Metrom SAS – prima fabrică metalurgică din România. Câțiva ani mai târziu, în 1948, FAROLA și METROM SAR au fost reunite sub un nou nume – Fabrica METROM Brașov. Din 2000, SC Metrom SA este filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, Metrom produce degetare tub cartuș și rondele / discuri pentru muniție.

  • Uzina Automecanică Moreni (județul Dâmbovița) – http://uamoreni.ro/ – a fost fondată în anul 1968 sub numele de IAM. Uzina Automecanică Moreni este singura fabrică din România care produce transportoare blindate. De altfel, de-a lungul anilor, Uzina Automecanică Moreni a produs transportoare blindate amfibii pe roți, cu tracțiune 4×4, 6×6 și 8×8, printre care amfibiul blindat SAUR 1 si SAUR 2, precum și transportorul Zimbru. Din anul 2001, fabrica este o filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, Uzina Automecanică Moreni oferă servicii de debitare cu laser, diverse tipuri de prelucrări mecanice, vopsire, sudură și service în teren la echipamentele clienților.

  • Pirochim Victoria (județul Brașov) – (nu are site propriu!!!) – are o istorie care a început înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când statul român a decis să construiască o fabrică de armament. În 1936, Ministerul Înzestrării Armatei a desemnat o firmă germană să proiecteze și să construiască o fabrică pentru producerea de pulberi fără fum. Un an mai târziu, un decret regal a stabilit locația și statutul legal pentru începerea lucrărilor, care au fost oprite în 1942, din cauza războiului. Prin Decretul nr. 2849 din 23 august 1949 numește platforma Fabricile Ucea, iar lucrările reîncep. În primă fază, erau realizate doar produse speciale, dar, în timp, au fost asimilate noi produse chimice. În 1991, guvernul a decis să separe produsele speciale de restul fabricii și au transformat această parte într-o filială a Rompiro Făgăraș. În prezent, fabrica de produse speciale poartă numele de Pirochim Victoria și este filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Pirochim Victoria se produc pulberi piroxilinice cu simplă, dublă și triplă bază, pulberi sferice, precomprimare cartușe.

  • Uzina Mecanică Plopeni (județul Prahova) – http://www.ump.ro/ – a fost fondată în anul 1937, când Guvernul român și Regia Autonomă a Întreprinderilor Miniere și Metalurgice ale Statului din Ardeal au semnat un contract de construcție a unei uzine care să producă muniție și artilerie de război. Primul nume al fabricii a fost Uzina Mărgineanca, iar productia de muniție a început în anul 1941. În 1947, uzina devine societate anonimă în cadrul Departamentului Întreprinderilor Metalurgice ale Statului. În 2000, după o serie de reorganizări și redenumiri, Uzina Mecanică Plopeni primește personalitate juridică și devine filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Uzina Mecanică Plopeni se fabrică muniție de diverse calibre (23 – 152 mm), de tip exploziv, trasor, incendiar, perforant și fumigen.

  • Uzina Tohan (Zărnești – Brașov) – http://tohan.ro/DESPRE_SOCIETATE.html – Uzina Tohan a fost fondată în 1938, ca parte a Grupului industrial Malaxa, una dintre cele mai importante companii din perioada interbelică. Între 1949 și 1990, fabrica s-a numit Uzina 6 Martie Zărnești, iar în 1990 și-a schimbat denumirea în Uzina Mecanică Tohan Zărnești. Din 2001, Uzina Mecanică Tohan este filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Uzina Tohan se produc: lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate); muniție pentru artilerie (diverse calibre); lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate; lovituri cu bombe fumigene și de mascare; grenade și elemente pirotehnice.

  • Uzina Mecanică Mija (județul Dâmbovița) – ummija.ro – a fost înființată în anul 1938 într-un context economic și politic care impunea schimbări majore în industria românească. Printre fondatori se numără Prof. Dr. Elie Carafoli, inginer aviatic, membru al Academiei Române, considerat a fi printre primii pioneri în aerodinamică. Profilul fabricii era îndreptat în special spre producerea de bombe aviatice de 50kg, 100kg și 225 kg, plăci de mine antitanc pentru avioane, arme, echimpament de fum, toate pentru scopuri militare. Posibilitățile tehnologice au oferit oportunitatea de a dezvolta diferite produse și construcții mecanice, astfel că uzina oferă atât soluții militare, cât și civile. Începând cu 2001, Uzina Mecanică Mija funcționează ca filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Uzina Mecanică Mija se produc: lovituri antitanc, lovituri explozive, grenade militare, grenade acustice, grenade fumigene, grenade lacrimogene, petarde de infanterie.

  • Uzina Mecanică Sadu (județul Gorj) – http://www.umsadu.ro/ – a fost fondată în anul 1939 și a funcționat, încă de la început, ca fabrică de muniție de infanterie. După al Doilea Război Mondial, a fost începută producția de muniție de calibru tip “Est”, uzina devenind în scurt timp o componentă importantă a industriei de apărare și un producător de marcă, apreciat atât pe plan intern, cât și pe piețele externe. La începutul anilor `70, a fost construită o nouă platformă industrială (Sadu II), destinată fabricației de armament de infanterie, în special pistoale mitralieră tip Kalashnikov, amorse și dispozitive de inițiere pentru diversele tipuri de muniție fabricate în România, precum și capse detonante, atât pentru aplicații miniere, cât și de armament. După anul 1989, datorită politicii statului român de integrare în structurile Euro-Atlantice, uzina a intrat într-un lung proces de reorganizare și restructurare. De asemenea, prin investiții majore în domeniul producției de muniție, care au constat în achiziționarea de mașini automate de ultimă generație, au crescut capacitatea de producție și în același timp, s-a diversificat gama de produse prin includerea unor calibre specifice NATO. Din anul 2002, Uzina Mecanică Sadu este înregistrată ca societate comercială filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, la Uzina Mecanică Sadu se produce de diverse calibre – 7,62x39mm; 7,62x54mm; 5,45x39mm; 7,65x17mm; 9x18mm; 9x19mm; 5,56×45 mm; 7,62x51mm.

  • Uzina Mecanică București – (nu are site propriu!!!) – a fost înființată în anul 1978, în calitate de uzină anexă a Fabricii “23 August” București, sub titulatura “Fabrica de Mașini Grele Speciale”. În decembrie 1990, a primit denumirea de “Uzina Mecanică București”, fiind preluată de Ministerul Apărării Naționale, ca unitate componentă a Grupului Industrial al Armatei – Regie Autonomă. După 10 ani, uzina trece sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor și este redenumită S.C. „ARSENAL” S.A. – Sucursala București. În anul 2001, în urma reorganizării industriei de apărare, unitatea revine la denumirea “Uzina Mecanică București (UMB)” și este filială a Companiei Naționale ROMARM. Între anii 1977 și 1991, la Uzina Mecanică București au fost fabricate tancurile TR 580 și TR 85, prototipurile tancului TR 125, prototipul PMA 50 și tractoare de evacuare și reparații TER-85. Din 1999 până în 2009 au fost modernizate tancuri TR-85 la standardul M1 și au fost construite cinci dragoare de mine pe șasiu de tanc DMT-85M1. Azi, Uzina Mecanică București este consistent și concret implicată în producerea (sau și asamblarea) integrală a unui număr de 133 de Blindate Piranha V în cadrul unui parteneriat ce include Dynamics European Land System România, Elbit System, CSR, Pro Optica, FLYR, Lynred. Comanda pentru Blindatele Piranha V a fost suplimentată cu încă 150 de bucăți, adăugate astfel celor 227 bucăți din comanda inițială (vezi detalii mai jos).

  • Uzina de Produse Speciale Dragomirești (județul Dâmbovița) – https://upsdragomiresti.ro/ – a fost înființată în anul 1981. Din anul 2001, UPS Dragomirești este filială a Companiei Naționale ROMARM. Azi, UPS Dragomirești produce muniții pentru artilerie, bombe de aviație, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață, cât și explozibil pentru uz militar și de poliție.

Acestea fiind prezentate, să ne uităm acum și la parte din CEEA CE AM AVUT ODATĂ în industria de apărare românească, și acum nu mai avem. Astfel:

  • La Mârșa, în județul Sibiu (înainte de 1989) – am avut o Unitate Specială de Producție, unde la început se producea muniție, pentru ca mai apoi să se treacă la industrie grea cu aplicații în domeniul militar. Astfel, la Mârșa s-au produs Mașinile de Luptă ale Infanteriei, așa numitele MLI-uri; s-au produs șenile, cât și celebrele TAB-uri pe roți. Tot în zona Mârșa erau amplasate și câteva silozuri de rachete, la o vreme acolo aflându-se cele mai puternice unități antiaeriene din România. Urmare a tuturor acestora, în zonă încă au rămas cam trei kilometri de tuneluri sub munte.

  • La Reșița se făceau tunuri pentru armata română. Se produceau acolo tunuri de calibru 100, 122, 152, dar și tunul de 2x35mm, care era și este un calibru NATO, putând efectua 1.500 de lovituri pe minut. În anul 2006, producția a fost oprită.

  • În anii 1990 România – avea fabrică de pulbere pentru motoare de rachete de înaltă clasă. Tot atunci produceam rachete cu bătaie mărită, având rachete AA 31 de tip aer-aer și lucram la variante pentru rachete cu bătaie medie sol-aer. Fabricam și rachete aer-aer, având sistemul AA. Fabricam de asemenea și rachete sol-sol cu bătaie mărită. Ajunseserăm atunci până la o distanță de 30 de km; o distanță foarte bună pentru acei ani. În acei ani, doar doi producători din lume puteau fabrica așa ceva. Și tot în acei ani, România producea și avionul ”Șoimul”, un avion de antrenament dar și de acțiune militară; România începând a lucra la realizarea unui avion supersonic autohton.

Dar, ce a fost a fost; iar acum vă invit să aruncăm o privire peste CEEA CE ROMÂNIA A CUMPĂRAT DEJA – ȘI A PRIMIT DEJA (într-o anumită măsură); cât și cele ce sunt ÎN CURS DE CUMPĂRARE, dar în diferite etape procedurale – atunci când vorbim de tehnica militară destinată realizării politicii de apărare. Astfel, am cumpărat, am primit, și suntem în curs de a cumpăra următoarele:

  1. Sistem defensiv de rachete PATRIOT (7 sisteme)
  • ne-au costat 4 miliarde de euro
  • am cumpărat 7 sisteme. 4 ne-au ajuns deja, iar restul urmează să ne fie livrate în perioada 2024 – 2026
  • sistemele defensive Patriot sunt operate în România de Regimentul 74 Patriot, care desigur a fost instruit de către structurile specializate americane; sistemul Patriot fiind realizat de către compania americană Raytheon
  • cu sistemele primite și instalate până acum, putem închide spațiul aerian sud-estic al României și putem proteja Bucureștiul și Constanța
  • sistemul Patriot este un sistem de apărare anti-aeriană sol-aer, iar radarul sistemului are o rază de acțiune de peste 150 km
  • sistemul Patriot contracarează rachete balistice tactice, rachete de croazieră, cît și o gamă largă de aeronave, inclusiv elicoptere
  • în pachetul cumpărat de România sunt incluse și – 56 rachete PAC-2 Guidance Enhanced Missile-TBM (GEM-T), cât și 168 rachete PAC-3 Missile Segment Enhancement (MSE)

2. Sistem de rachete HIMARS (3 sisteme)

  • ne-au costat 1,3 miliarde euro
  • am cumpărat 3 sisteme, cu câte 18 instalații de lansare fiecare. 1 sistem ne-a fost deja livrat, iar celelalte două ne vor fi livrate până la sfârșitul anului 2023. La sfârșitul programului România va deține 54 de lansatoare multiple HIMARS.
  • sistemele le-am cumpărat prin Guvernul SUA, de la compania americană producătoare Lockheed Martin
  • la noi, sistemele sunt operate de către Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani, instruit desigur de specialiștii americani
  • HIMARS este un sistem de rachete cu mare mobilitate, deoarece el este montat pe un camion M1140 de producție americană
  • HIMARS este în esență un lansator multiplu de rachete, ce pot avea o rază de acțiune între 70 – 300 km (în cazul României, ele putând ajunge până la 550 km)
  • este bine de știut și faptul că România a primit în primă fază și – 81 de rachete tip M31A1 Unitary; 81 de rachete tip M30A1 Alternative warhead, dar și 54 de rachete de tip ATACMS
  • este bine de știut de asemenea și faptul că România este interesată și de posibila achiziție a Lansatoarelor K239 Chunmoo, un sistem sud-coreean, omolog al sistemului HIMARS american. Încă nu se cunosc detalii, dar nu se poate exclude o asemenea variantă, având în vedere Memorandumul de colaborare dintre România și Coreea de Sud (ROMARM S.A. și HANHWA AEROSPACE – producție comună sisteme militare terestre, a pulberilor și a explozibililor), în domeniul militar, urmare a vizitei din anul 2022 a Premierului Ciucă în Seoul
  • din luna martie a anului 2023, România a aderat la Comunitatea ASCA (Artillery System Cooperation Activities). Aderarea și certificarea s-a realizat în etape, într-o relație dinamică cu partenerii noștri și în responsabilitatea Batalionului 81 Rachete ROT din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice ”Alexandru Ioan Cuza”. Trebuie știut și faptul că ASCA este un software prin care se interconectează sistemele de comandă și control ale armamentelor de artilerie din statele membre NATO. Sistemul asigură o comunicare mai rapidă, chiar și decât prin rețeaua radio, și transmite în timp real – date privind executarea focului de artilerie, manevrele mijloacelor proprii, avertismente despre atacurile cu arme de distrugere în masă, etc.
  • Brigada 8 Rachete Operativ Tactice ”Alexandru Iona Cuza” este înzestrată în principal cu aruncătoare de proiectile reactive (MLRS) de tip LAROM, fabricate în România, iar din anul 2021 și cu MLRS de tip M142 HIMARS, echipate inclusiv cu rachete sol-sol de tip MHM-140 ATACMS, având o rază de acțiune de 300 km

3. Blindate PIRANHA V (227 de bucățisuplimentate recent cu încă 150 de bucăți)

  • conceptul, proiectul și tehnologia (în parte) folosită la realizarea Blindatelor Piranha V sunt americane; ele fiind dezvoltate de compania americană General Dynamics
  • în România ele vor fi produse (asamblate) în cea mai mare parte la Uzina Mecanică din București, pe baza unui joint-venture încheiat cu compania americană
  • ne-au costat (și ne vor costa) cu toate cele aproximativ 900 milioane de euro
  • Blindatele Piranha V pot transporta – 3 membri ai echipajului, plus încă 6 militari. Blindatul dezvoltă 600 de CP și are o autonomie de 700 de km
  • Blindatele Piranha V sunt dotate cu aplicația de comandă și control BC2A ce include – punct de comandă terestru, vehicul terestru și soldați
  • pe Blindatele Piranha V se găsesc: un tun de 30 de milimetri şi o mitralieră calibru 7,62 milimetri; un sistem de comunicații; un sistem de management al luptei; lansatoare de fum; sisteme optice pe timp de zi și de noapte. Recent, ultimelor comenzi le-au fost adăugate – mitraliere RCWS de mare precizie, de 12,7 mm și sistemele computerizate de mortier SPEAR (de 120 mm)
  • este bine de știut și faptul că România mai are – 31 de transportoare blindate 8×8 Piranha IIIC cu turelă cu mitralieră 12,7 mm, dar și 12 derivate din acestea; peste 100 de blindate șenilate MLI-84M „Jderul”, care dispun de turele cu tun de 25 mm Oerlikon și un Lansator cu două rachete antitanc Spike pentru a putea angaja în luptă și unități inamice blindate
  • și tot România mai are – Blindate Ușoare cum ar fi Humvee (300 de unități), URO Vamtac (100 de unități) și Panhard PVP (16unități). În plus, Forţele pentru Operaţii Speciale și-au cumpărat cu 54,62 milioane de dolari 130 de blindate americane Oshkosh JLTV

4. SISTEME PORTABILE DE RACHETE ANTIAERIENE CU RAZĂ FOARTE SCURTĂ DE ACȚIUNESOL – AER și SOL – SOL (între 115 – 231 lansatoare)

  • am alocat pentru cumpărarea lor – 680 milioane de euro
  • în condițiile achiziției în curs, pe lângă sistemele portabile ca atare sunt incluse și: sistemele mobile de antrenament; stații mobile pentru verificări, simulatoare, echipamente de mentenanță, cît și pachete de suport logistic
  • Sistemele portabile de apărare aeriană (MANPAD sau MPADS) sunt rachete sol-aer portabile. Sunt arme ghidate și reprezintă o amenințare pentru aeronavele care zboară la joasă altitudine, în special elicoptere
  • cel mai probabil, România va avea de ales între Mistral 3 (Franța), Stinger (SUA), RBS-70 (Suedia), Starstreak (Marea Britanie)

5. Avioane F 16 (32 de bucăți)

  • este o achiziție diferită de cele 12 bucăți cumpărate în urmă cu câțiva ani de la portughezi
  • pentru aceste 32 de avioane, am pus la bătaie 450 milioane de euro
  • aceste 32 de avioane le cumpărăm de la norvegieni
  • aparatele de zbor au o autonomie de zbor mai mică decât a celor portugheze, dar sunt dotate cu o configurație soft (M6.5.2) superioară acestora
  • cele 32 de aparate vor fi modernizate la Aerostar Bacău, unitate care este deja desemnată ca și centru de mentenanță

6. DRONE WATCHKEEPER X-400 (7 sisteme)

  • ne costă 400 de milioane de euro
  • cumpărăm 6 sisteme în configurație terestră și 1 bucată în configurație navală
  • producem de ceva vreme în România, la Aerostar Bacău tot felul de componente ale acestor drone, într-un parteneriat cu israelienii de la Elbit, însă de acum încolo, în România va fi deschisă o linie de asamblare, care va transforma țara într-un hub regional pentru acest tip de tehnică militară
  • drona dispune de un sistem complet autonom de control al misiunii și se poate lansa chiar și în teatre de război ce nu dețin aerodromuri pavate
  • drona poate îndeplini o mulțime de misiuni, începând cu misiuni de supraveghere și până la transport muniție (bombe, rachete ghidate, etc.) și chiar și tancuri de combustibil
  • dronele Watchkeeper x-400 au o rază de acțiune de 200 de km; ating un plafon maxim de 4876 metri și dezvoltă o viteză maximă de 150 km/h

7. DRONE DE DIFERITE TIPURI (număr și tip neprecizate)

  • este o procedură de achiziție cu multe peripeții birocratice, justificate probabil și de adaptările tehnice evidențiate și de războiul din Ucraina
  • oricum, anumite semne încep să se vadă, precum dronele de tip kamikaze, sau mai tehnic spus – sistem de muniție cu capacitate de supraveghere prin survolare (de tip loitering)
  • sunt în curs de achiziție de asemenea și drone cu capabilități în misiuni de supraveghere, recunoaștere, identificare ținte și sprijin al conducerii tragerilor; evaluare distrugeri de luptă, căutare-salvare și protectia forței”
  • s-au dedicat acestor dotări de acest fel și de multe alte feluri – aproximativ 250 milioane de euro

8. CAMIOANE MILITARE (942 de unități)

  • vorbim aici (și deocamdată) de o valoare de 216 milioane euro a acestei operațiuni de achiziție și offset
  • primele 300 de bucăți vor fi importate de la compania Iveco Defence, urmând ca de la unitatea cu numărul 301, acestea să fie livrate din România urmare a asamblărilor și operațiunilor realizate într-o fabrică nouă, dedicată și ridicată la Petrești, în județul Dâmbovița, în aproprierea autostrăzii București – Pitești
  • de fapt, intenția României este să cumpere un număr de 2.900 de camioane și 363 remorci și semiremorci, caz în care achizițiile și offset-ul duc cifrele la 750 milioane de euro
  • Camioanele Iveco cumpărate de Armata României vor fi din gama Iveco High Mobility, având tracţiune de tip 4X4, 6X6 şi 8X8, și 8×8 Prime Mover, în 16 variante diferite. O treime dintre camioane vor fi dotate cu cabină blindată

9. SISTEME DE RĂZBOI ELECTRONIC ÎN COMUNICAȚII (5 sisteme)

  • 200 milioane de euro sunt dedicați acestei achiziții
  • se dorește achiziția a două Sisteme de Război în Comunicații H/V/UHF-LINX – care sunt sisteme ce se ”leagă” la un satelit și care permit soldaților, blindatelor, avioanelor și navelor să comunice între ele în timp real
  • tot în cadrul achizițiilor de sisteme utilizate în războiul electronic, România mai cumpără și trei Sisteme V/UHF/-ARGUS – care este un sistem non-satelit, dar care permite armatei să-și realizeze propriul său sistem de comunicații, atunci când nu se poate conecta la un satelit, sau atunci cînd este împiedicată să realizeze transmisii în mod clasic

10. SISTEME DE RACHETE NAVALE PENTRU APĂRAREA DE COASTĂ (2 unități)

  • este achiziționat pentru a înlocui o baterie a Marinei Române echipată cu un sistem sovietic 4K51 Rubezh (SSC-3Styx) rachete mobile antinavă.
  • sistemul proaspăt contractat va fi realizat de către firma norvegiană Kongsberg și partenerul său american – compania Raytheon Missilee Defence
  • deși nu s-a prezentat public numărul sistemelor comandate de România, se pare totuți că este vorba de două asemenea unități ce includ patru lansatoare mobile, două centre de distribuție a incendiilor și alte echipamente
  • valoarea contractului este de 208 milioane dolari, fiind foarte probabil ca aceasta să crească spre 217 milioane dolari, datorită unor posibile suplimentare funcții solicitate
  • sistemele cuprind rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, fiind concepute pentru a lovi ținte terestre și maritime puternic apărate. Raza de acțiune a acestora este între 185 și 555 km.
  • Rachetele sunt de tipul ”fire and forget” și ”all weather”; sunt capabile de manevre strânse; au o redusă amprentă în infraroșu; pot să atace din nou ținta, dacă au ratat-o inițial

11. SISTEME PORTABILE DE RĂZBOI ELECTRONIC DE TIP SCORPIUS (5 unități) și SISTEME PORTABILE DE COMBATERE A DRONELOR (UAS/S – UAS) (număr de unități neprecizat public)

  • achiziției i-au fost destinate 49 de milioane de euro
  • sistemele reperează și distrug aparatele de zbor fără pilot
  • sistemele perturbă practic semnalele GPS/GNSS sau Wifi ale dronelor ostile, ducând fie la prăbușirea acestora, fie chiar la capturarea lor
  • în perioada scrierii acestui material, mai precis în luna mai a anului 2023, Ministerul Apărării a aprobat spre producție și exploatare, primul sistem românesc de bruiaj drone, dezvoltat de compania Blue Space Technology, cu sediul în localitatea Bragadiru, județul Ilfov, și controlată de Constantin Pintilie. Dezvoltatorul spune că sistemul său are ca și specificitate și faptul că el nu interferează cu rețelele de comunicații existente în afara gamelor de operare. Nu s-a spus nimic de eventuale achiziții din parte MApN, deși…

12. SISTEME DE COMANDĂ ȘI CONTROL PENTRU FORȚELE TERESTRE

  • 40 de milioane de euro au fost dedicate acestei achiziții
  • sistemele de comandă și control reprezintă„creierul” care coordonează sistemele aeriene, terestre și navale, iar vulnerabilitățile acestora periclitează serios și grav realizarea obiectivelor strategice
  • nu trebuie uitat faptul că, în anul 2014, rușii au reușit să dea peste cap în 24 de ore sistemul de comandă și control al Ucrainei, fapt ce a explicat în bună măsură și desfășurarea evenimentelor militare din teren
  • sistemele de comandă și control sunt practic o aplicație software de ultimă generație, care permite vizualizarea câmpului de luptă, permite realizarea imaginii terestre recunoscute, cât și transmiterea mesajelor pe interfețe standardizate specifice NATO

13. RADARE DE DIRIJARE ȘI ATERIZARE MOBIL (4 unități)

  • au dedicate suma de 30 de milioane de euro
  • radarele și sistemele aferente asigură controlul interactiv pentru radarul de control aerian al traficului și sunt incluse – module pentru controlul planurilor de zbor; stocarea datelor de zbor; inițierea, menținerea și anularea traiectoriilor pe baza datelor despre ținte primite de la radar; modul manager de securitate, avertizare și alertă și altele)

14. APLICAȚIE DE TIP COMANDĂ-CONTROL PENTRU FORȚELE TERESTRE (90 sisteme)

  • achiziției i-au fost alocate 25.3 milioane euro
  • scopul achiziției este acela de a dota comandamentele operaționale cu aplicații de comandă și control pentru a automatiza procesele militare la nivelul structurilor de comandă; pentru a automatiza schimbul de informații cu unitățile din subordine, dar și pentru a asigura interoperabilitatea cu structurile NATO
  • licitația a fost câștigată de compania românească INTERCATIVE SOFTWARE S.R.L., iar acordul cadru urmează a se desfășura pe parcursul a doi ani de zile
  • soluția de comandă-control achiziționată se bazează pe suita de aplicații BC2A (Battle Command Control Application) tot a producătorului român. De fapt, aceiași aplicație este montată și pe Blindatele Piranha V

15. STAȚII RADIO (care să permită conexiunea la sistemele de comunicații mobile) – (număr de unități greu de stabilit foarte precis)

  • au fost cheltuite pe această achiziție 19,5 milioane euro (doar acum, pentru că de ani și ani de zile România a cumpărat mai multe stații radio de la același furnizor american) – compania Harris Corporation Communication System). O Stație Radio de tip Harris costă în jur de 1 milion de euro.
  • stațiile și sistemele aferente cumpărate sunt (și) de tip HARRIS și Sisteme Radio Vehicular și comunicații radio portabil HARRIS; Stații Radio HARRIS și Încărcătoare cu 2 și 6 posturi; Stație Radio Harris vehiculară RF-7800HH 50W; Stație Radio Harris 7800V HH; Sistem Autospecială dislocare retranslatoare Harris HCLOS RF7800W; Stație radio HARRIS RF 7800H-TM002; Stație radio HARRIS RF 7800H-TM003; Stație radio multibandă 7850M-V514 și Echipament radioreleu 7800W-OU500
  • este poate bine de știut și faptul că Stațiile de Radio Harris funcționează pe unde scurte și ultrascurte, iar cu ajutorul lor se pot face comunicații fiabile la nivel tactic, incluzând aici voce, date, în clar sau cifrat. Stațiile au și capacitatea de lucru în rețea folosind adrese IP.

16. BLOCURI DE EMISIE-RECEPȚIE (pentru diverse tipuri de stații radio) – (număr de unități achiziționate necunoscut public)

  • au fost alocate pentru această achiziție 12,6 milioane euro
  • și deși nu am găsit detalii legate de o asemenea achiziție, se pare că este vorba despre o tehnologie care protejează prin bruiere sau prin interferență transmisiile radio, comunicațiile wireless, cu aplicație militară în acest caz
  • nu se cunosc public câte asemenea unități au fost cumpărate și de ce fel sunt

17. CAMERE MODERNE DE TERMOVIZIUNE SOPHIE (număr de bucăți cumpărate – necunoscut public)

  • practic vorbim de un echipament individual purtat de soldații aflați în câmpul de luptă
  • furnizorul acestei dotări individuale a fost liderul mondial în domeniul termoviziunii – compania franceză Thales
  • nu se știe ce fel de modele a cumpărat armata română, foarte probabil ea alegând dintre – Sophie Optima (model 2018) sau Sophie Ultima (model 2020)
  • oricum, ultimele modele includ și funcția VisionLoc, care permit generarea de coordonate, chiar și atunci când nu este disponibil un sistem de navigație globală prin satelit

18. ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA AGENȚILOR NUCLEARI, BIOLOGICI, CHIMICI ȘI RADIOLOGICI

  • s-au dedicat acestor achiziții 40 de milioane de euro
  • achiziția include echipamente avansate de protecție individuală a soldaților, dar 500 de dozimetre nuclear-tactice, spectometre din gama mobil, cât și detectoare pentru agenți chimici și biologici
  • programul ar urma să se întindă pe șase ani de zile, urmând ca la finalul său, fiecare soldat român să fie pregătit așa cum trebuie pentru realizarea misiunilor în mediu contaminat

19. COSTUME DE PROTECȚIE IMPERMEABILE

  • pentru această achiziție sunt dedicate 3,3 milioane de euro
  • în concret este vorba despre costume individuale de protecție dedicate soldaților ce luptă în teatrele de război

20. CARTUȘE

  • pentru această achiziție s-au alocat 750.000 de euro

21. FITILE, CAPSE DETONANTE, INIȚIATOARE ȘI DETONATOARE ELECTRICE

  • s-au alocat pentru această achiziție 250.000 de euro

Dar ATENȚIE: NU NE OPRIM AICI; și asta pentru că MAI VREM SĂ CUMPĂRĂM și dacă se poate cât de repede, și cât de repede avem banii necesari și următoarele:

22. SISTEME DE RACHETE ANTIAERIENE CU RAZĂ MICĂ DE ACȚIUNE (41 de sisteme)

  • 4,2 miliarde de euro sunt dedicați acestei achiziții
  • intră în acest program: 16 sisteme integrate de apărare antiaeriană SHORAD și VSHORAD pentru Forțele Aeriene
  • mai intră de asemenea în acest program: 16 sisteme de arme VSHORAD pentru Forțele Terestre (este inclus și suportul logistic și echipamentele specifice de instruire și antrenament)
  • și tot în program mai intră și: 9 sisteme de arme SHORAD pentru Forțele Terestre (este inclus și suportul logistic și echipamentele specifice de instruire și antrenament)
  • prima etapă a programului se va iniția în anul 2023 (alocate 2,1 miliarde euro); etapa a doua după anul 2030

23. MAȘINI DE LUPTĂ PENTRU INFANTERIE (298 unități)

  • sunt incluse în conceptul achiziției atât variante de bază ale acestor mașini de luptă, cât și derivate ale acestora
  • prima etapă a achiziției se va iniția în anul 2023 (alocate aproximativ 2 miliarde euro; aici intrând și simulatoarele de instrucție, plus suportul logistic necesar), pentru ca etapa a doua să se realizeze după anul 2031
  • sunt alocate achiziției 3 miliarde de euro

24. OBUZIERE (5 sisteme)

  • sunt dedicate achiziției 2 miliarde de euro
  • se doresc a fi achiziționate 5 sisteme obuzier de calibru 155 mm – Batalion Autopropulsat
  • prima etapă a achiziției se va desfășura în anul 2023, în care ar urma să se cumpere 3 sisteme autopropulsate pe șenile, inclusiv muniția aferentă acestora, suportul logistic și echipamentele specifice de instruire și antrenament
  • etapa a doua a achiziției ar urma să se desfășoare după anul 2028
  • nu se știe în ce formă va fi organizată achiziția (procedură Guvern la Guvern sau licitație), însă cele mai multe informații spun că în pool position este Obuzierul K9 Thunder produs de gigantul sud-coreean Hanhwa Aerospace. Totuși pe subiect se pare că în joc doresc să intre și germanii, și britanicii
  • este bine de știut și faptul că din anul 2022 există încheiat un Memorandum de Înțelegere pentru cooperare industrială între Compania Națională Romarm S.A. și celebra companie sud-coreeană Hanhwa Aerospace

25. RACHETE AER-AER pentru avioanele F-16 (485 rachete)

  • au fost dedicați achiziției 611 milioane euro
  • în acest program urmează a fi achiziționate 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune, dirijate prin radar. Rachetele sunt de tipul AIM-120AMRAAM și ar urma a fi configurate pentru a fi integrate pe aeronavele F 16 din dotarea Forțelor Aeriene Române
  • vor fi de asemenea achiționate și 299 rachete aer-aer, cu rază scurtă de acțiune, dirijate prin infraroșu, de tip AIM-9X SIDEWINDER, care și acestea vor fi configurate pentru compatibilitate cu aeronavele F 16 din dotarea Forțelor Aeriene Române
  • rachetele vor fi achiziționate în baza unui acord de tip ”Guvern la Guvern”, în etape succesive, corelate cu intrarea în serviciu a aeronavelor F 16 (mai ales cele noi – norvegiene), cât și disponibilitatea resurselor financiare

26. DRONE TURCEȘTI BAYRAKTAR TB2 (18 unități)

  • sunt alocate acestei achiziții 300 milioane euro
  • achiziția include pe lângă dronele propriu-zise (de fapt, 3 sisteme UAS BAYRAKTAR TB2 și 6 platforme de lovire a țintelor) și echipamentele de antrenament, dar și suportul logistic necesar
  • este bine de știut despre Drona Bayraktar TB2, că aceasta are o anevergură a aripilor de aproape 13 metri; poate zbura la peste 5000 de metri altitudine; este echipată cu patru bombe ghidate printr-un laser și care pot lovi ţinte inamice de la sol. Drona poate sta în aer până la 27 de ore.
  • în perioada scrierii acestui material (aprilie – mai 2023), autoritățile române tocmai ce au anunțat semnarea contractului cu autoritățile turce pentru achiziționarea a 18 Drone Bayraktar pentru aproximativ 320 milioane de dolari (fără TVA).

27. TANCURI ABRAMS (56 de bucăți)

  • deși nu avem cifre concrete în spațiul public, este foarte posibil ca achiziția să depășească 500 de milioane de euro și asta având în vedere faptul că un asemenea tanc costă peste 10 milioane de euro
  • este posibil ca România să achiziționeze acest tanc american în varianta M1A2SEPv3
  • tancurile sunt fabricate de compania americană General Dynamics (cea care produce deja în România Blindatele Piranha V, într-un parteneriat cu Uzina Mecanică București)
  • achiziția ar urma să se facă în baza unui acord ”Guvern la Guvern”, iar antrenamentul miltarilor români ar putea avea loc în Poligonul Biedrusko din Polonia, acolo unde General Dynamics a amenajat o școală numită ”Abrams Tank Training Academy”, dotată cu simulatoare, dar și cu 28 de tancuri Abrams
  • oricum, achiziția nu va scoate din dotările armatei române Tancurile TR-85M1 Bizonul. Din acestea mmia avem un batalion, adică între 54 – 56 bucăți. Și tot armata română mai are în dotare și Tancuri versiunea TR-85, dar și Tancuri T-55. Experții consideră că punctele slabe ale tancului TR-85M1 Bizonul sunt – tunul de 100 mm și motorul care dezvoltă un raport mic în raportul cal-putere/tonă

28. BLINDATE (4X4) – (1.059 bucăți)

  • sunt destinate achiziției aproximativ 1 miliard de euro
  • achiziția presupune ca și condiții – integrarea producției în industria de apărare a României și proceduri de offset
  • va fi interesantă eventuala luptă dintre companiile americaneOshkosh (produce modelul JLTV – deja cumpărat de noi pentru Forțele Speciale) și compania AM General (cea care produce celebrele HUMVEE), fiind posibil totuși să li se alăture în competiție și francezii de la ARQUUS cu modelul SHERPA LIGHT, sau turcii de la NUROL MAKINA cu modelul NMS 4X4, și foarte, foarte puțin probabil asocierea româno-slovacă BLUESPACE TECHNOLOGY cu modelul (proiect) 4×4 VLAH

Și încă o dată ATENȚIE: nu ne oprim aici

29. BLINDATE TACTICE DE TIP UȘOR (95 de unități)

  • Departamentul de Stat american a aprobat ca România să cumpere 95 de Blindate Tactice de tip ușor JLTV HEAVY GUNS CARRIER dar și echipamentele eferente acestora
  • furnizorul blindatelor ar urma să fie compania americană Oshkosh Corp.
  • blindatelor vor intra în exploatarea Forțelor Speciale ale Armatei Române (FOS), cât și în cea a Forțelor sale Terestre
  • sunt destinați achiziției aproximativ 47 de milioane de euro
  • un vehicul blindat Oshkosh JLTV costă între 230-270.000 de dolari, după cum poate ajunge și la 433.539 dolari, atunci când este dotat cu echipamentul militar care include și rachetele ghidate anti-tanc

30. NAVĂ VÂNĂTOR DE MINE

  • este o solicitare recentă a Ministerului Apărării Naționale (7.04.2023)
  • nu avem informații cât privesc specificațiile tehnice unei asemenea nave de război
  • nu avem avansate în spațiul public nici un fel de sume dedicate acestei achiziții

31. SUBMARIN ÎMPOTRIVA AMENINȚĂRILOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBACVATICE

  • și aceasta este o solicitare recentă a Ministerului Apărării Naționale (7.04.2023)
  • nu avem informații (în spațiul public) cât privesc specificațiile tehnice cerute cu privire la un asemenea submarin
  • nu avem informații (în spațiul public) cât privesc sumele dedicate unei asemenea achiziții

32. MODERNIZARE NAVE PURTĂTOARE DE RACHETE

  • este o solicitare recentă a Ministerului Apărării Naționale (7.04.2023)
  • programul își propune să actualizeze capabilitățile operaționale și gradul de interoperabilitate cu alte unități proprii și ale altor state membre NATO, pentru navele purtătoare de rachete din clasa TARANTUL ce se află deja în înzestrarea Forțelor Navale Române
  • nu avem în spațiul public sume avansate pentru realizarea operațiunilor mai sus descrise

33. ELICOPTERE H215M (2 bucăți)

  • achiziției îi sunt alocate 150 de milioane de euro
  • în concret este vorba despre cumpărarea a două elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață (Anti Surface-Warfare-ASuW)
  • pe subiect, trebuie știut faptul că la Brașov s-a deschis încă din anul 2016 o unitate de producție elicoptere sub umbrela gigantului AIRBUS (francez) ce își propunea să livreze și României cel puțin 16 elicoptere H215M Super Puma. Dar comenzile nu au mai venit…
  • în competiția livrării elicopterelor pentru România au intrat de prin 2017 și americanii care propuneau un mix de 21 de elicoptere de atac AH-1Z Viper și 24 de elicoptere multirol UH-1Y Venom. S-a semnat la acea vreme chiar și un memorandum cu compania americană BELL, dar nimic nu s-a materializat…
  • oricum, România are la ora actuală în dotare elicoptere vechi și foarte vechi (în jur de 40 de ani), pentru a căror mentenanță a plătit numai în ultimii șase ani, peste 340 milioane euro, și numai din anul 2030 sunt prevăzute programe de achiziție de noi elicoptere
  • azi se pare că avem în dotarea Forțelor Aeriene Române – 57 de elicoptere IAR 330 PUMA (produse la IAR Ghimbav începând cu anul 1975) folosite în special pentru transportul trupelor sau misiuni de evacuare medicală
  • dintre cele 57 de elicoptere mai sus amintite, un număr de 22 de aparate au fost modificate de-a lungul timpului în variante de atac IAR 330 PUMA SOCAT

Și din nou ATENȚIE: avem și niște VISE

  1. SISTEMUL ANTIBALISTIC ”IRON DOME
  • Sistemul Balistic ”Iron Dome” este un proiect comun al SUA și Israel, în cadrul căruia SUA sunt principalii investitori
  • este un sistem de protecție antibalistică testat și implementat cu succes în Israel
  • Israelul a ”vândut” (?!) până acum doar două asemenea sisteme SUA pentru aproximativ 373 milioane dolari
  • fiecare baterie a sistemului costă în jur de 150 milioane dolari, iar o rachetă de interceptare costă 50.000 de dolari
  • habar nu avem dacă vreodată ni se va aproba să cumpărăm acest sistem, sau dacă vreodată vom avea banii necesari pentru o asemenea specială achiziție

2. AVIOANE DE LUPTĂ INVIZIBILE F-35 (număr de unități neprecizat)

  • CSAT a hotărât în ședința sa din data de 11.04.2023 achiziționarea de la SUA (dacă toate cele vor fi îndeplinite și dacă vom avea bani…) a unui număr neprecizat de avioane F-35, practic cel mai performant avion militar din lume
  • trebuie știut că un asemenea avion, în funcție de dotările pe care le are, acum, acesta poate costa între 100 și 150 milioane de dolari
  • reamintesc faptul că azi (aprilie 2023) România are în dotare 17 avioane de luptă F-16 (second hand) cumpărate acum câțiva ani din Portugalia, după cum, tot România a mai comandat (tot second hand) un număr de 32 de avioane F-16 din Norvegia (aparate care vom mai punea fi în uz pentru încă 10 ani de zile)

Iar acum trebuie să vă spun câte ceva despre ceea ce este de fapt ”CHEIA”, ”CREIERUL” oricărui sistem modern de apărare, al oricărei țări de pe planeta asta:

SISTEME C4I CU CAPABILITĂȚI DE INTEGRARE ISTAR

  • C4I – înseamnă comandă, control, comunicații, calculatoare și informații
  • C4I – asigură suportul tehnic integrat al conducerii operațiunilor militare
  • ISTAR – înseamnă – intelligence, surveillance, target acquisition and reconnaissance, adică informații (servicii de informații), supraveghere, cercetare și identificare a țintelor
  • sistemul trebuie să integreze limbajele diferite de programare a diferitelor tipuri de aplicații și platforme dezvoltate de diversele arme și structuri din sistemul național de apărare, plus interoperabilitatea NATO
  • realizarea și implementarea sistemului C4I cu capabilități ISTAR este unul dintre testele esențiale ale strategilor și ”constructorilor” Armatei Române, având în vedere faptul că el trebuie să fie în același național (și păzit de gardieni ce slujesc României), cu un cod sursă al programului creat în România și păstrat de România, dar în același timp să fie și capabil de o eficientă interoperabilitate cu NATO și aliații României
  • într-o formă ideală , un sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR trebuie să poată asigura și suporta – fluxuri video în direct din mai multe surse cu capacități de realitate augmentată; trebuie să ofere instrumente multiple de conștientizare a situațiilor din teren; trebuie să optimizeze colectarea de date; trebuie să ofere multiple variante de comunicare în rețea și să crească ritmul operațional în raport de deciziile luate și dinamica situațiilor din teren, etc.
  • există o serie de produse și servicii aferente unui sistem C4IISTAR, precum: Sisteme Integrate de Comunicații și Informatică de Batalion (SICIB), incluzând Punctele de Comandă de tip Batalion (PCB) și Punctele de Comandă de tip Brigadă (PCBg)
  • în anul 2021, Compania Națională românească ROMARM și compania israeliană ELBIT SYSTEM au anunțat că vor coopera pentru implementarea și producția tehnologiilor C4I și Cyber Intelligence. În sensul celor de mai sus, partea israeliană a prezentat delegației României, sistemul TORCH-X dezvoltat de Elbit System
  • și tot legat de sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR, se cuvine a menționa aici și așa numitul Scandal Circinus, care îi are ca protagoniști printre altele pe – Elliot Broidy (fost președinte al Fondului American de Investiții Markstone Capital; acum lobbyst în SUA); fostul Ministru al Apărării din România – Mihai Fifor; fostul Ambasador al SUA în România – Hans Klemm; fostul lider PSD – Liviu Dragnea. Și da, contextul (vizita lui Liviu Dragnea în SUA și scurta întâlnire a acestuia cu Donald Trump) și personajele au legătură cu un acord secret semnat la 1.02.2018 între Compania Națională ROMARM și Compania Americană CIRCINUS privind realizarea în comun a unui Sistem C4ISR; proiect căruia atunci iau fost alocați aproape 200 de milioane de dolari. Nimeni (sau mă rog, noi plebea) nu știe ce s-a ales, dacă s-a ales ceva, sau dacă s-a cheltuit ceva pe acel acord secret…

ACHIZIȚII și PARTENERIATE RĂMASE ”ÎN COADĂ DE PEȘTE”; ”ÎNGHEȚATE”; în stadiu NECUNOSCUT sau ”MOARTE” înainte de a fi început

  1. CONTRACTUL ”CORVETA MULTIFUNCȚIONALĂ”
  • în 2019 s-a semnat o asociere între gigantul francez NAVAL GROUP și Șantierul Naval Constanța/Alexandria privind construcția în România a 4 Corvete Gowind 2500
  • asocierea mai sus menționată include și modernizarea fregatelor – ”Regina Maria” și ”Regele Ferdinand”
  • asocierea e blocată de peste trei ani, datorită se pare, unor neînțelegeri cu privire la aspectele financiare. Există și posibilitatea renunțării la asociere.
  • oricum, starea și capabilitățile actuale ale Forțelor Navale românești este una dezamăgitoare și evident incapabilă a răspunde nevoilor presante și complexe ale momentului istoric. Practic, la ora actuală, coloana vertebrală a Marinei Militare Române este formată din – Fregata ”Regina Maria”; Fregata ”Regele Ferdinand” și Fregata ”Mărășești” (cândva distrugător)
  • Fregata ”Regina Maria” se află la momentul realizării acestui material într-un proces amplu de mentenanță ce include – înlocuirea tablei corodate, vopsire, înlocuire sisteme de ventilație, înlocuire comunicații în spațiile de lucru și cele de cazare. Sunt reparate de asemenea și motoarele fregatei; toate acestea la Șantierul Naval Mangalia. Din păcate, toate acestea nu îmbunătățesc cu nimic capabilitățile militare ale navei.

2. TRANSPORTOARE BLINDATE ȘI AMFIBII ”AGILIS 8×8”

  • în 2017, Uzina Moreni și germanii de la compania Rheinmetall (cei care acum au înființat un centru de reparații și mentenanță (în județul Satu-Mare) pentru tehnica de luptă utilizată în Ucraina au creat o companie pentru a produce împreună transportoarele blindat și amfibii ”Agilis 8×8”. Pe scurt – nimic nu s-a întâmplat, iar azi totul e…istorie…

3. SUBMARINE CLASA SCORPENE (2 bucăți)

  • în vara anului 2022 România a înaintat Franței o Scrisoare de Intenție privind posibila cumpărare a două submarine franceze din Clasa Scorpene
  • nu se cunoaște public deocamdată stadiul procedurilor posibil inițiate
  • valoarea estimată a achiziției este în jur de 500 milioane euro
  • experții spun că pentru nevoile sale strategice, România are trebui să aibă minim trei submarine
  • submarinul ”Delfinul” cumpărat de România de la ruși în anul 1985 e deja o poveste care nu-și mai justifică nici măcar un minim efort pentru repunere în funcțiune și compatibilizare cu actualele standarde în domeniu, și asta chiar dacă în 1985 era printre cele mai moderne submarine prezente în Marea Neagră

4. PUȘTILE DE ASALT BERETTA ARX 160

  • în anul 2019, România semna prin Ministerul Economiei, un Memorandum de Colaborare cu Producătorul Italian de Armament Beretta
  • în baza acordului mai sus menționat, în termen de șase luni de la semnarea lui, Uzina Mecanică de la Plopeni (apoi în localitatea Șimian, județul Mehedinți), filială a Companiei Naționale ROMARM, ar fi trebuit să înceapă a produce (în România) arme de asalt Beretta ARX 160
  • tot în cadrul acelui acord, compania ROMARM își asumase o obligație de offset, și asta după ce a vândut 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Pistoalele au intrat în dotarea Poliției Române, s-au și plătit (cine știe cum); de armele de asalt nu se mai știe nimic…

INVESTIȚII ROMÂNEȘTI ȘI STRĂINE ÎN/ȘI LEGAT DE INDUSTRIA DE APĂRARE ROMÂNEASCĂ ȘI ALIANȚELE SALE

FABRICA DE PULBERI PENTRU MUNIȚIE

  • Într-o colaborare cu SUA și Coreea de Sud, România va construi o fabrică de pulberi pentru muniție. Noua fabrică va produce atât muniție NATO cât și non-NATO
  • În anul 2004 a fost închisă în România și ultima fabrică în măsură a produce praf de pușcă; iar de atunci, România a fost nevoită să importe atât praf de pușcă cât și muniție, de multe ori, chiar de la ruși, și asta chiar dacă indirect prin intermediari din Serbia și Bulgaria

CENTRU LOGISTIC PENTRU ARMELE DIN UCRAINA

  • este un proiect deja realizat (pe repede înainte, e adevărat) de către producătorul de arme german ”RHEINMETALL”, care împreună cu partenerii români au deschis în județul Satu-Mare (într-o locație oarecum secretă; poate Uzina ”Unio” din Satu-Mare…), un Centru de Întreținere și Logistică pentru armele folosite în războiul din Ucraina
  • sursele specializate spun că în acest Centru vor fi întreținute și reparateobuzierele auto-propulsate, tancurile ”Leopard 2” și ”Challanger”, dar și vehiculele de luptă de infanterie ”Marder”, camioanele militare sau vehiculele blindate de transport ”Fuchs
  • în anul 2022, tot germanii de la ”RHEINMETALL” au înființat un centru oarecum similar în Lituania, pentru a oferi sprijin vehiculelor militare NATO din statele baltice
  • și tot cei de la ”RHEINMETALL” și-au anunțat intenția de a deschide o fabrică de producție tancuri în Ucraina, cu o capacitate de producție de 400 de unități pe an

RETEHNOLOGIZARE FABRICĂ DE MUNIȚIE DIN ROMÂNIA

  • se pare că Germania este dispusă să finanțeze din fondurile proprii retehnologizarea unei fabrici de muniție din România, în măsură a putea produce atât obuze de 152 mm (standard sovietic), dar și obuze de 155 mm (standard NATO)
  • anunțul unei asemenea investiții era așteptat cu detalii la sfârșitul lunii ianuarie a anul 2023, dar până la momentul realizării acestui material (aprilie 2023), acest anunț nu fusese făcut

STRUCTURI DE COMANDĂ ȘI ACȚIUNE MILITARĂ ALIATĂ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI – MILITARI STRĂINI PE TERITORIUL ROMÂNIEI – TEHNICĂ MILITARĂ STRĂINĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI

  1. Structuri de comandă și acțiune aliată de pe teritoriul României
  • La BUCUREȘTI avemComandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-EstUnitatea pentru Integrarea Forțelor NATO – NFIU (Comandă NATO). Trebuie știut faptul că, Unitatea de Integrare a Forţelor NATO din România a fost înfiinţată în anul 2015, în urma deciziei politice luate la Summit-ul NATO din Ţara Galilor, când a fost aprobat Planul de Reacţie Rapidă. Misiunea acestui comandament este de a facilita dislocarea rapidă a forţelor NATO sau aliate pe teritoriul României. În cooperare cu naţiunea gazdă, România, NFIU identifică din timp nevoile logistice şi de transport ale acestor forţe, astfel încât dislocarea în regiune să se poată executa, la nevoie, în timp foarte scurt.

  • La FETEȘTI (județul Ialomița – mai precis la Baza 86 Aeriană ”Locotenent Gheorghe Mociorniță” localitatea Borcea de lângă Fetești avem – Poliție Aeriană NATO (Comandă NATO) – adică unitatea de unde se coordonează (mă rog, relativ…) și se ridică reacția aeriană românească și aliată cât privește securizarea spațiului aerian al României. De aici, și de la Baza Militară de la Mihail Kogălnicenu se ridică imediat avioanele care interceptează eventualii intruși în spațiul aerian al României, iar asta în condițiile unei coordonări și comenzi aliate realizate pe subiect chiar și din afara României. La Fetești avem staționate o parte dintre avioanele F 16 ale României, și tot acolo vin și pleacă diverse aeronave străine care ajută la realizarea poliției aeriene a României.

  • La MIHAIL KOGĂLNICEANU (județul Constanța) avem – Bază Militară Americană de nivel Batalion (infanterie, logistică, aviație)/ Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu (RO – SUA) – este de fapt o mică ”Americă” (SUA) pe teritoriul României. Americanii folosesc baza din anul 1999; au investit zeci de milioane de dolari acolo (și noi am investit câte ceva…), și vor mai investi multe sute de milioane de dolari, nu numai în tehnologie militară și logistică, dar și în crearea tuturor facilităților necesare personalului militar american dislocat sau rotit în acea bază. Planul este ca baza militară să poată găzdui 10.000 de militari, ea fiind o piesă extrem de importantă în realizarea Politicii Aeriene Întărite (Enhanced Air Policing) sub comandă nord-atlantică.

  • La DEVESELU (județul Olt) avem – Scutul antirachetă (operat de structuri americane pe Sistemul AEGIS – interceptare rachete cu rază scurtă și medie de acțiune). România (?!) și NATO susțin că sistemul este strict defensiv, în timp ce Rusia susține de ani de zile că lansatoarele MK-41 din cadrul sistemului de la Deveselu, pot utiliza rachete de croazieră Tomahawk, care pot lovi adânc teritoriul Rusiei.
  • La CRAIOVA avem – Brigada Multinațională de Sud-Est (încadrare internațională aliată, inclusiv o companie de infanterie din Polonia). Brigada Multinațională de la Craiova este o brigadă de infanterie ușoară integrată în structurile NATO, ea fiind condusă de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est cu sediul la București. Datorită experiențelor de pe multiple teatre de operațiuni, brigada de la Craiova este (poate) cea mai titrată unitate de infanterie ușoară din România.
  • La SIBIU avem – Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est. Comandamentul este printre cele mai noi corpuri de armată ale NATO, el apărând ca urmare a deciziilor luate la Summitul NATO de la Bruxelles din anul 2018, când aliații NATO au căzut de acord asupra importanței strategice în regiune a Mării Negre, cât și asupra nevoii constituirii și operaționalizării de urgență a Prezenței Avansate a Alianței în Europa de Est. Comandamentul de la Sibiu va fi operațional integral din anul 2024 și cel mai probabil el va fi sub comanda Comandamentului Forțelor Aliate Întrunite al NATO de la Napoli.
  • La CÂMPIA TURZII (localitatea Luna – județul Cluj) avem – Poliție aeriană NATO (Drone MQ-9 Reaper, și poate și altele…). Baza de la Luna este una de adâncime, adică una care un rol foarte important în oferirea informațiilor și a suportului logistic și tactic, celor aflați în linia întâi a frontului. Baza a avut, are și va avea parte de consistențe investiții ce vin dinspre partea americană, alături de mai modestele investiții venite din partea României. Sunt găzduite la Luna celebrele drone MQ-9 Raper, cât și unele capabilități aviatice românești; partenerii americani dorind a avea acolo, două escadrile de luptă folosite de NATO, plus aeronave de transport strategic. Drona MQ-9 Reaper prăbușită în Marea Neagră în martie 2023, urmare a șicanărilor cu un grup de avioane rusești, se pare că a decolat de la baza Luna.
  • La ORADEA avem – Centrul NATO de Excelență HUMINT. Centrul a luat naștere în anul 2010, și este dedicat formării și perfecționării cadrelor militare (și nu numai…) pentru activitatea de culegere de informații. La Oradea au fost formați și perfecționați mii de militari și alte categorii de personal, ei beneficiind de o pregătire asigurată fix sau prin rotație, venită din partea unor specialiști din – SUA, România, Turcia, Ungaria, Cehia, Grecia, Polonia, Slovenia, Slovacia (cel puțin…). Firesc, detalii despre activitatea efectivă a Centrului nu se cunosc, însă ele se pot imagina relativ ușor, în complexul tabloul al relațiilor om-om și om-tehnologie…

Este important de știut și faptul că din anul 2022, în România a fost constituit – GRUPUL DE LUPTĂ AL NATO (BGFP), și aceasta ca urmare a transfomării elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO dislocate în țara noastră.

În cadrul structurii BGFP din România – Franța are rolul de NAȚIUNE-CADRU; batalionul francez dislocat în România, fiind considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF). Sunt implicate de asemenea, pe bază rotațională, în comanda și mecanismul Grupului de Luptă al NATO din România (BGFP) și militari belgieni și olandezi.

2. MILITARI STRĂINI PE TERITORIUL ROMÂNIEI

  • Din motive ușor de înțeles, numărul exact al militarilor străini ce activează pe teritoriul României, nu este prezentat exact în spațiul public. Cu toate acestea este vorba de câteva mii, iar cifrele cele mai uzitate acum (aprilie 2023) sunt în jur de 5.000 – 5.500 militari, cu tehnica aferentă și specifică acestora, ca indivizi, dar și ca și arme și diverse grupuri de luptă.
  • În România, la ora actuală avem un batalion ca și grup de luptă în sudul flancului estic, iar Franța are rolul de națiune-cadru (coordonatoare). După standardele NATO, un batalion este alcătuit din 600 – 900 militari, chiar dacă teoria militară lărgită permite batalionului să aibă între 300 – 1.300 militari
  • România și-ar dori să aibă pe teritoriul său o Brigadă – adică un grup de luptă format din mai multe batalioane, însă aliații spun că lucrurile se vor ”calibra” în raport de evoluția evenimentelor din regiune
  • Este bine de știut de asemenea și faptul că cei mai mulți militarii străini de pe teritoriul României sunt rotiți, stagiile lor nefiind aici definitive, și asta spre deosebire de politica aplicată în Polonia, unde SUA au un Cartier General Permanent al Corpului 5 al Armatei Americane. Și dacă tot vorbim de Polonia este poate bine de știut faptul că pe teritoriul său se găsesc aproximativ 10.500 de militari străini.
  • Tot așa spre știință, este poate bine să aveți următoarele informații (valabile în martie 2022):
    • Polonia avea aproximativ 10.500 de militari străini și aproximativ 120.000 de militari proprii;
    • Lituania avea aproximativ 4.000 de militari străini și aproximativ 16.800 de militari proprii;
    • România avea (în martie 2022) aproximativ 3.300 militari străini și aproximativ 76.000 de militari proprii;
    • Slovacia avea aproximativ 2.100 militari străini și aproximativ 13.000 de militari proprii;
    • Estonia avea aproximativ 2.000 de militari străini și aproximativ 7.000 de militari proprii;
    • Letonia avea aproximativ 1.700 de militari străini și aproximativ 7.400 de militari proprii;
    • Bulgaria avea aproximativ 900 de militari străini și aproximativ 26.000 de militari proprii,
    • Ungaria avea 800 de militari străini și aproximativ 24.000 de militari proprii.
  • din câte știm la ora actuală (aprilie 2023) cei mai mulți militari străini de pe teritoriul României, se află la Baza Militară de la ”Mihail Kogălniceanu” (județul Constanța), și sunt în mare parte americani
  • mai avem militari francezi (vreo 800) concentrați în special în jurul activității Poligonului de la Cincu (județul Brașov), dar și la Capul Midia (județul Constanța), unde tot francezii au instalat un sistem antirachetă MAMBA
  • mai avem pe teritoriul României militari polonezi (peste 250), portughezi (peste 250) ce activează în cadrul Brigăzii Multinaționale din Craiova; olandezi (peste 200); belgieni (peste 100); spanioli (ei au adus un Radar TPS 43, în România); canadieni, englezi și alte trupe aparținând aliaților noștri

3. TEHNICĂ MILITARĂ STRĂINĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI

  • Scutul antirachetă de la Deveselu (Sistemul Aegis – Ashore) – care este operat de către militari americani
  • Drone MQ-9 Reaper – staționate la Baza Luna (Câmpia Turzii) și operate tot de americani
  • Radar TPS 80 – adus de SUA și montat, dar și exploatat de ei pentru a monitoriza acțiunile aviației în războiul din Ucraina și deasupra Mării Negre
  • Radar TPS 43 – adus, montat și se pare și exploatat de militarii spanioli, pentru a monitoriza de asemenea activitățile aviației în spațiul de luptă ucrainean
  • Sistem antirachetă MAMBA – adus, montat și operat de francezi la Capul Midia, pentru a neutraliza eventualele amenințări ce pot veni din acea direcție spre spațiul NATO
  • Blindate Stryker, mașini de luptă Bradley, tancuri Abrams, elicoptere Black Hawk și Apache – aduse și folosite de americani
  • Tancuri AMX 56 Leclerc, blindate de luptă a infanteriei (VBCI) – aduse și folosite de francezi
  • Aeronave F-16 Fughting Flacon și F/A 18 Super Hornet – aduse și folosite de americani
  • Blindate Piranha III și Piranha V, cât și Rosomak – folosite în special de militarii români și polonezi din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova

ALTE INFORMAȚII

  • Conform Military Balance 2021 realizat de IISS (Institutul Internațional pentru Studii Strategice), în anul 2021 România avea – 68.500 de militari activi
  • Cei 68.500 de militari activi ai României, în anul 2021 erau distribuiți astfel: 38.500 militari – la Forțele Terestre; 10.700 militari – la Forțele Aeriene; 5.500 militariForțele Navale; 16.500 militari – la Forțe Compozite
  • Tot în 2021 și tot în România, la cei 68.500 militari activi se mai adăugau57.000 forțe paramilitare (în special din rândul Jandarmeriei)
  • Tot în 2021, România avea în rezerva militară53.000 de oameni
  • Forței militare mai sus prezentate i se adaugă desigur și militarii străini ce activează pe teritoriul României
  • Există și situația pentru anul 2022, dar aceasta poate fi accesată urmând recomandările din acest link https://www.iiss.org/publications/the-military-balance/the-military-balance-2022/
  • Ca formațiuni militare, în România anului 2022 avem:
    • Companie – care are între 100 și 200 de persoane
    • Batalion – care are între 500 și 1.000 de persoane
    • Brigadă – care are între 3.000 și 5.000 de persoane
    • Divizie – care are între 15.000 și 20.000 de persoane
    • Corp de armată – care are între 50.000 și 100.000 de persoane
  • Ca și roluri, în anul 2022 (după unii) în România avem:
    • Comandă – 2 Cartiere Generale de Divizie și elemente (?) ale unui Cartier General de Divizie
    • Forțe Speciale – 1 Brigadă (1 Batalion de Parașutiști; 1 Brigadă Logistică; 2 Brigăzi Forțe Speciale)
    • Recunoaștere – 1 Brigadă de Recunoaștere; 2 Regimente de Recunoaștere
    • Mecanizare – 5 Brigăzi Mecanizate (1 Batalion de Tancuri; 2 Batalioane de Infanterie Mecanizată; 1 Batalion de Artilerie; 1 Batalion de Apărare Antiaeriană; 1 Batalion Logistică)
    • Light – 1 Brigadă de Infanterie (3 Batalioane Infanterie; 1 Batalion Artilerie; 1 Batalion Apărare Antiaeriană; 1 Batalion Logistică). 2 Brigăzi de Vânători de Munte (3 Batalioane Vânători de Munte; 1 Batalion Artilerie; 1 Batalion Apărare Antiaeriană; 1 Batalion Logistică)
    • Suport de luptă – 1 Brigadă Lansatoare Rachete Multiple (3 Batalioane lansatoare rachete multiple; 1 Batalion STA; 1 Brigadă Logistică). 2 Regimente de Artilerie, 1 Brigadă de Geniu, 1 Batalion Militar-Civil; 1 Batalion de Poliție Militară; 3 Batalioane CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear)
    • Servicii suport de luptă – 3 Batalioane Suport
    • Apărare antiaeriană – 3 Regimente Apărare Antiaeriană
  • Deși informațiile cu privire la forța combatantă a României sunt secrete, totuși, unii experți afirmă că România are mereu la dispoziție și are capabilitatea de a mobiliza imediat – cel puțin 3 Brigăzi. Acestora li se adaugă imediat Very High Readiness Forces, adică structura NATO de reacție rapidă (ce au un nivel înalt de pregătire), urmând ca în termen de 30 de zile să se intre în stadiul High Readniess, adică capacitate de acțiune ridicată.
  • Pe de altă parte – Artileria din arsenalul Armatei Române este formată (și) din:
    • Rachete Antiaeriene Patriot MIM-104 Patriot (7 baterii)
    • Sistem de rachete sol-aer MIM-23 Hawk PIP-IIR (8 baterii – integrate în sistemul Patriot)
    • Sistem de rachete sol-aer Volhov (probabil acum scoase din uz)
    • Sistem de rachetesol-aer 2K12M Kub (SA-6) (8 baterii) – (probabil vor fi înlocuite de sistemele VSHORAD și SHORAD)
    • Sistem de rachete sol-aer 9K33M3 ”OSA-AKM” (SA-8) (aproximativ 20 de unități)
    • Sistem de rachete sol-aer CA-95/9K31 STRELA (aproximativ 40 de unități)
    • Sistem de rachete sol-sol și artilerie reactivă HIMARS (3 Sisteme și 54 de Lansatoare)
    • Sistem de rachete LAROM (54 de unități)
    • Sistem de rachete APRA-40 (aproximativ 100 de sisteme)
    • Sistem de rachete antinavă (baterii de coastă) 4K51 RUBEZH (4 lansatoare mobile)
  • Cât privește capabilitățile Forțelor Aeriene ale României la momentul redactării acestui material (aprilie – mai 2023), sunt de spus câteva chestiuni:
    • se pare că în luna aprilie a anului 2023 au fost scoase din uz total avioanele MiG 21 LancerR. În 15 mai 2023 va avea loc ceremonia de despărțire față de aceste aparate de zbor. Experții aproximau în anul 2019 că România exploatează încă 30 de avioane MiG 21 LancerR, din cele aproape 400 ce le avea la un moment dat. În aprilie 2023, ultimele aparate de acest fel au fost garate definitiv se pare (?) la Baza Aeriană 86 de la Borcea, venind de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu.
    • în anul 2019, în dotarea Armatei Române se găseau se pare (?) – 10 aeronave școală IAR-99 Standard (în configurația specifică anului 1989), dar și 11 aeronave IAR-99 Șoim (modernizate cu sistem de avionică la nivelul anului 1996, și asta pentru a facilita instruirea pe avioanele MiG 21 LancerR – acum scoase din uz)
    • și tot în anul 2019, experții aproximau că România mai avea și 12 aeronave Yak-52, folosite pentru antrenamentul piloților Forțelor Aeriene Române
    • tot în anul 2019, experții spuneau că România mai exploatează – 7 aeronave C-27J SPARTAN (pentru transport și alte misiuni); 4 aeronave C-130 Hercules; 3 avioane de tip C-130B; 2 aeronave An-30 (pentru misiuni geodezice și misiuni din cadrul acordului ”Open Skies”)
    • România mai avea în exploatare (tot în 2019) conform experților și – 35 de elicoptere 330 PUMA, dintre care atunci, în 2019, 16 erau modernizate la varianta IAR-330M, dar fără armament și senzori dedicați. Celor de mai sus li se alătură însă și 25 de elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT dotate cu sistemul optronic de Cercetare și Anti-Tanc (SOCAT). Se adaugă la cele de mai sus și 6 elicoptere IAR 316 Allouette, folosite în special pentru antrenamentul piloților.
    • în 2019, România se folosea de Drone RQ-7-Shadow-600 (8 se pare în folosință – restul prăbușite sau folosite ca piese de schimb). Și tot atunci (în 2019) România mai opera 10 Drone ScanEagle, pentru misiuni de supraveghere
    • în 2019, România opera de asemenea, pentru paza spațiului său aerian – 5 Radare Fixe AN/FPS-117); 5 Radare Tridimensionale TPS-77; aproximativ 17 Radare TPS-79 Gap Filler, și Radare vechi sovietice bidimensionale de tip P-37, P-18; PRV-13, O/P-14
  • cât privesc dotările și capabilitățile Forțelor Navale Române, conform unor experți în anul 2019, sunt de știu următoarele:
    • Forțele Navale Române au avut și au, cel mai mic număr de militari din ramurile importante ale Armatei Române
    • în 2019, Forțele Navale Române exploatau4 Fregate Tip 22R (”Ferdinand”; ”Maria”; ”Mărășești”); 4 Corvete (2 din clasa Tetal-I, și 2 din clasa Tetal-II); 3 Nave Purtătoare de Rachete (NPR – ”Zborul”; ”Pescărușul” și ”Lăstunul”); 3 Vedete Torpiloare (clasa Epitrop); 1 Puitor de Mine – 1 (clasa Cosar); 2 Nave de Susținere Logistică (clasa Croitor); 2 Nave Rapide de Scufundări (”Venus” și ”Jupiter”); 1 Navă pentru Cercetări Maritime (”Grigore Antipa”); 1 Remorcher Maritim de Salvare (”Grozavul”); 1 Navă Hidrografică Maritimă ”Cpt.cdor. Alexandru Cătuneanu”); 3 Remorchere Maritime (clasa Stung Tug 1606); 3 elicoptere IAR 330 PUMA NAVAL (cu sistem SOCAT); Ambarcațiuni Rapide de Tip RHIB (pentru scanfandri și trupele speciale); 1 Dronă Subacvatică A9; 3 Monitoare Fluviale; 5 Vedete fluviale blindate; 12 Nave de Patrulare; alte nave de comandament, de protocol, tancuri maritime și remorchere.
  • Dar cum apărare nu înseamnă în secolul XXI numai forțe terestre, navale și aeriene, în tabloul subiectului și al actualității trebuie să intre și – sateliții; în concret, sateliții militari. Pe subiect vă recomand a vă iniția (într-o oarecare măsură, desigur…) parcurgând cel puțin o scriere de-a mea, ce o puteți găsi accesând linkul – https://www.dacianpalladi.ro/satelitii-nostri-cei-de-toate-zilele/. Pe de altă parte, trebuie să știți că încă din anul 2018, România și-a propus a lansa (spunea atunci în 2022) primul său satelit de comunicații, cu destinație specială, militară. În acest sens, s-a obținut avizul CSAT, s-au încheiat acorduri cu Agenția Spațială Română (ROSA), cu Agenția Spațială Europeană (ESA), și cam aici se ”rupe” filmul informațiilor… Azi (mai 2023), habar nu avem dacă România are sau nu are lansat în spațiu un satelit de comunicații…; însă cel mai probabil nu avem așa ceva…; și ca atare, în asemenea condiții, cel mai probabil, așa cum până acum am procedat, continuăm să închiriem de la alții linii satelitare (între 2009 – 2018, am plătit pentru un asemenea serviciu aproximativ 7.500.000 euro) pentru a putea să comunicăm într-o formă sau alta cu trupele noastre de pe teritoriul național, dar mai ales cu cele aflate în misiuni externe…
  • Pe subiectul de mai sus (satelit propriu al României) în aprilie 2023, Generalul Mihai Burlacu, Șeful Direcției Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul Statului Major al Apărării a declarat în cadrul Conferinței Infrastructure Protection Forum: ”Și noi (România) avem un program care vizează comunicații satelitare (…) lucrurile nu merg așa cum ne-am dori. Dincolo de ceea ce autocritic trebuei să subliniez, deci lipsa tinerilor talentați și personalului cu expertiză adecvată și a resurselor în general, aș vrea să subliniez și aspecte pozitive – faptul că avem cooperări internaționale valabile în acest sector, centre de excelență, agenții NATO, aliați cu care reușim foarte bine să facem lucru împreună.” Și tot Generalul Miahi Burlacu spunea în acel context și faptul că (și) România are în vedere infrastructuri de tip cloud, privat sau hibrid (…) 5G, 6G, 7G sunt tot mai multe provocări. Întotdeauna militarii au fost subiectul seducției tehnologiei, pentru că succesul depinde de ea foarte mult.”

FORȚELE AERIENE

  • cu puțin timp înainte de Revoluția din 1989 – 4 aeronave MiG-29 au ajuns din România, aduse de piloți sovietici
  • după 1989, în România, tot de la ruși au ajuns 21 de aparate MiG-29, dintre care 17 aparate având comandă simplă și 4 având comandă dublă
  • apoi, în anii 1990, a fost o încercare de a moderniza aeronavele MiG-29 ale României pentru a le pregăti pentru o interoperabilitate cu standardele NATO, și asta urmare a unui parteneriat dintre companiile – ”Daimler Chrysler Aerospace” din Germania, ”Elbit System” din Israel și ”Aerostar Bacău”. Urmare a acestei colaborări a rezultat un singur prototip, numit MiG-29 Sniper, expus acum la Muzeul Aviației din București
  • apoi, România a renunțat la modernizarea modelului MiG-29, dar a ales să modernizeze modelul MiG 21 (Mikoian-Gurevici) livrat României în anul 1965 (38 de bucăți). Ca și multe alte avioane proiectate ca interceptoare MiG-21 avea o rază scurtă de acțiune, la aceasta adăugându-se și un defect de proiectare la nivelul rezervorului de combustibil (dacă consumul depășea două treimi centrul de greutate se deplasa în spate și avionul devenea necontrolabil), de aici rezultând doar 45 de minute de zbor în condiții ideale. Aripa delta a fost excelentă pentru un interceptor cu bune performanțe ascensionale, însă orice viraj duce la pierderea vitezei. Totuși, greutatea redusă a aparatului face ca la o încărcătură de două rachete AA-2 și cu rezervoarele la jumătate să poată urca cu o rată de 17.670 de metri pe minut, comparabil cu prima variantă de F-16. România va scoate definitiv din folosință în anul 2023, toate avioanele MiG-21, care pe parcursul anilor au dus la un număr mare de accidente soldate cu pierderi omenești și pagube materiale.
  • în anul 2023, compania israeliană ”Elbyt Systems” a primit patru contracte din partea MApN din România pentru a moderniza aeronavele IAR-99 Șoim ale României (modernizate tot de israelieni în urmă cu 25 de ani), cu echipamente de război electronic și sisteme optoelectronice în infraroșu (EOIR – afișaj pe cască; receptoare de avertizare asupra iluminării radar – RWR; sisteme de avertizare împotriva rachetelor ghidate prin laser (LWS) sau prin senzori în infraroșu (IR MWS), cât și sisteme de activare a contramăsurilor electronice (CMDS), cât și pentru modernizarea elicopterelor IAR 330 cu sisteme BrightNite (Spectro XR). Toate aceste modernizări se pare că se vor realiza împreună și la bazele de lucru ale Întreprinderii Aeronautice ”Avioane Craiova” S.A.
  • în anul 2021, așa cum mai sus am arătat, conform statisticilor realizate de cei de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) în Forțele Aeriene Române activau 10.700 de persoane
  • de asemenea, pentru a înțelege mai bine cele ce urmează a fi prezentate în materialul de mai jos, este bine a se cunoaște că: Escadrila de aviație – este o subunitate tactică de aviație care are în compunere un anumit număr de avioane militare, de regulă de același tip, precum și personalul navigant și tehnic care asigură pregătirea și ducerea acțiunilor de luptă. Escadrila de luptă dispune și de un aerodrom al unității din care face parte în raport cu situația tactică sau cerințele de dispersare, fiind capabilă să îndeplinească misiuni de luptă independente.
  • Escadrilele de Vânătoare au de regulă 18-24 avioane, în timp ce Escadrilele de Bombardament, Transport sau Realimentare în aer sunt compuse dintr-un număr mai mic de avioane, de regulă 12 avioane. În Forțele Aeriene Române, escadrilele de vânătoare înzestrate cu aeronave MiG-21 LancerR (acum scoase din uz, din aprilie 2023) sunt compuse din 16 avioane.

STRUCTURA FORȚELOR AERIENE ROMÂNE aprilie 2023

  • Regimentul 74 Patriot (localitatea Mihai Bravujudețul Giurgiu) – este cel care răspunde și operează sistemele antirachetă Patriot (PAC 3+), rachete de tipul sol-aer, cumpărate de România

  • Centrul 85 Comunicaţii Aero şi Informatică “General Doroftei Ghermănescu” (București) – este structura care răspunde de tot ceea ce înseamnă realizarea și exploatarea sistemului de comunicații, informatică și terestru de navigație aeriană necesară misiunilor Forțelor Aeriene Române

  • Baza 90 Transport Aerian ”Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu” (București) – execută misiuni de transport aerian în folosul Forţelor Aeriene şi al celorlalte elemente din Sistemul Naţional de Apărare, atât în spaţiul aerian naţional cât şi în zone de criză sau conflict, în cadrul unor misiuni sub mandat ONU, OSCE sau NATO, precum şi misiuni în sprijinul instituţiilor şi autorităţilor locale în situaţii de urgenţă civilă. Baza 90 găzduiește – Escadrila 901 Transport Aerian Tactic – cu C-130 Hercules; Escadrila 902 Transport Aerian și Recunoaștere – cu Antonov An-26 / Antonov An-30 / C-27J Spartan; Escadrila 903 Elicoptere de Transport – cu IAR-330 Puma L/M; Escadrila 904 și 905 Elicoptere – cu IAR-Puma (posibil desființată)

  • Baza 57 Aeriană – Aerodromul ”Mihail Kogălniceanu” (localitatea Mihail Kogălniceanu – județul Constanța) – este structura care susține desfăşurarea activităţii de zbor de instrucţie a Escadrilei 862 Elicoptere, a Detaşamentului LanceR / a Bazei 86 Aeriană, a Bazei 90 Transport Aerian, MAI şi SRI, cât și desfăşurarea activităţii de zbor a unor formaţiuni militare străine (USAREUR, USAFE, MARFOREUR, USNAVEUR). Și tot Baza 57 Aeriană se ocupă și de tranzitul militarilor români sau străini, cât și a materialelor necesare acestora, către diverse teatre de operațiuni. Baza 57 Aeriană găzduiește și – Escadrila 861 Aviație Vânătoare – MiG-21 LanceR (atenție, acum scoase din uz…/ aprilie 2023) și Escadrila 863 Elicoptere cu IAR 330L/M/M (MEDEVAC)/Navala

  • Baza 91 Logistică (Otopenijudețul Ilfov) – este structura care asigură sprijinul logistic al acţiunilor Forţelor Aeriene, derulate la nivel tactic și operativ, prin executarea lucrărilor de mentenanţă de nivel complex la tehnica de aviaţie, rachete, radiolocaţie, război electronic, auto şi deservire, în structurile proprii sau externalizat, executarea de reparaţii/fabricaţii utilaje şi echipamente, precum şi managementul resurselor materiale

  • Baza 95 Aeriană ”Erou Căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” (localitatea Bacăujudețul Bacău) – participă atât la apărarea spațiului aerian național, ea găzduind – Escadrila 952 Elicoptere – operează IAR 330 Puma SOCAT, dar ea servește și la instruirea piloților, găzduind Escadrila 951 Aviație Școală – cu IAR-99 Șoim

  • Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” (localitatea Câmpia Turzii – județul Cluj) – este implicată în apărarea spațiului aerian național, dar ea a realizat și realizează și operațiuni de căutare salvare a unor persoane; realizează și transport de echipe medicale și răniți, sau misiuni de evacuare și transport materiale. Baza găzduiește – Escadrila 711 Aviație Vânătoare – cu MiG-21 LancerR (acum scoase din uz / din aprilie 2023 ?!); Escadrilele 713 și 714 Elicoptere – cu IAR-330 Puma Socat, respectiv Puma L/M. Bazei 71 Aeriene i se adaugă și capabilitățile Bazei 93 Aeriene Timișoara – Giarmata (cu multele aspecte ce țin de actualitatea acesteia…)
  • Baza Aeriană 86 ”Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” (localitatea Fetești, județul Constanța) – care participă la apărarea spațiului aerian național, ea găzduind Escadrila 53 Aviație Vânătoare – cu F-16 AM și Escadrila 862 Elicoptere – cu IAR 330L/M/M (MEDEVAC)
  • Brigada 1 Rachete Sol-Aer ”Nicolae Dăscălescu” – (localitatea Chitila, județul Ilfov) – execută serviciul de luptă – poliție aeriană, apărând obiective militare importante de la sol, împotriva atacurilor cu avioane pilotate sau fără pilot, împotriva rachetelor de croazieră sau a altor vehicule aeriene ce activează la înălțimi mici și medii
  • Brigada 76 CSR (cu sediu greu de stabilit…) – este o unitate de Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere, specializată în războiul electronic și în radiolocație. În fapt, militarii acestei brigăzi sunt răspândiți în mai multe locuri, mai mult sau mai puțin izolate din țară, și sunt cei care printre altele identifică bruiajele electronice în zonele de conflict; iau contra măsuri împotriva acestora și securizează atât cât se poate comunicațiile trupelor proprii
  • Centrul 70 Geniu ”General Maior Gheorghe-Teodorescu” (și în localitatea Pantelimon, județul Ilfov) – este obiectiv principal pregătirea şi executarea misiunilor de sprijin de geniu şi EOD (eliminarea dispozitivelor explozive) în folosul marilor unităţi şi unităţi din Forţele Aeriene în scopul continuării procesului de dezvoltare a capabilităţilor de apărare în vederea consolidării capacităţii de luptă a structurilor Forţelor Aeriene, concomitent cu îndeplinirea altor misiuni de susținere tehnică și logistică
  • Comandamentul Componentei Aeriene (București) – este o structură specializată și subordonată Statului Major al Forțelor Aeriene, care se ocupă de planificarea și executarea serviciului de luptă al forțelor aeriene române (singure sau/și împreună cu structurile de comandă ale NATO și UE), destinate protecției teritoriului, a populației, a bunurilor și a obiectivelor militare și civile.
  • Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic ”Aurel Vlaicu” (localitatea Boboc, județul Buzău) – este o instituție de învățământ militar, parte integrantă a sistemului național de învățământ din rețeaua de învățământ militar de stat, care instruieşte în arme şi interarme, la nivelul Statului Major al Forţelor Aeriene/S.M.F.A., precum şi a personalului specializat pentru Forțele Navale, Forțele Terestre şi celelalte structuri ale Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, în condițiile legii. Baza Aeriană de la Boboc este practic locul în care s-au format sute și sute de piloți români, dar și personal specializat pentru operarea tehnicii militare specifice.
  • Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri ”Traian Vuia” (localitatea Cochirleanca, din județul Buzău) – este o instituţie de învăţământ postliceal destinată formării iniţiale a maiștrilor militari și a subofiţerilor.
  • Școala de Instruire pentru Apărarea Antiaeriană ”General de Brigadă Ion Bungescu” (localitatea Corbu, județul Constanța) – este structura care se ocupă de instruirea  cadrelor militare și a rezerviștilor, în procedurile și tehnicile specifice armei – rachete și a artileriei antiaeriene. Tot la Corbu se organizează exerciţii tactice cu mari unităţi, unităţi şi subunităţi naţionale, NATO sau ale altor state, cu/fără trageri reale cu sistemele de armament sol-aer, navă-aer, aer-aer, aer-sol, sol-sol, navă-navă, sol-navă şi aer-navă.
  • Academia Forțelor Aeriene ”Henri Coandă” (localitatea Brașov, județul Brașov) – este o instituție de învățământ superior ce include în structura sa – Facultatea de Management Aeronautic și Facultatea de Sisteme de Securitate Aeriană. Academia din Brașov mai organizează de asemenea și cursuri de masterat în domeniul științelor militare.
  • Muzeul Național al Aviației Române (București – Otopeni – Mediaș) – este o structură dedicată cunoașterii și promovării trecutului armei aviație. Din luna august a anului 2022, și pentru 36 de luni, spațiile muzeului sunt într-un amplu proces de modernizare, inclusiv secția de Istorie, Muzeografie și Cercetări Spațiale”Hermann Oberth” din Mediaș.
  • În rezumatul unora, în anul 2022, România avea:
    • Avioane de vânătoare2 Escadrile MiG-21 Lancer C (acum scoase din uz, din aprilie 2023)
    • Avioane de vânătoare/atac1 Escadrilă F16-A
    • Avioane de atac1 Escadrilă IAR-99 Șoim
    • Avioane de Transport 1 Escadrilă An-30 și C-27 Spartan; 1 Escadrilă C130B Hercules
    • Avioane de antrenament1 Escadrilă IAR-99 Șoim; 1 Escadrilă Alouette, IAR-316 și Yak52
    • Elicoptere de transport2 Escadrile multirol IAR Puma Socat; 2 Escadrile SA 330 Puma
    • Apărare antiaeriană1 Brigadă Antiaeriană
    • Serviciu suport combatant1 Regiment de suport

FORȚELE NAVALE

  • Comandamentul Flotei ”Viceamiral Vasile Urseanu”, care cuprinde:
    • Flotila 56 Fregate ”Contraamiral Horia Macellariu” care cuprinde navele – Fregata ”Mărășești” (an fabricație 1985); Fregata ”Regina Maria” (an fabricație 1984) și Fregata ”Regele Ferdinand” (an fabricație 1986)
    • Divizionul 50 Corvete, care cuprinde – Corveta 260 (an fabricație 1983); Corveta 263 (an fabricație 1986); Corveta 264 (an fabricație 1983); Corveta 265 (an fabricație 1996)
    • Divizionul 146 Nave Minare – Deminare, care cuprinde – Dragor Maritim 24 (an fabricație 1986); Dragor Maritim 25 (an fabricație 1988); Dragor Maritim 29 (an fabricație 1988); Dragor Maritim 30 (an fabricație 1989); Puitorul de Mine și Plase ”Vam. Constantin Bălescu” (an fabricație 1981);
    • Divizionul 150 Rachete Navale, care cuprinde – Nava purtătoare de rachetă 188 (an intrare în serviciu 1990); Navă Purtătoare de Rachete 189 (an intrare în serviciu 1991); Nava Purtătoare de Rachete 190 (an intrare în serviciu 1991);
    • Divizionul 508 Rachete de Coastă, care cuprinde – Secția Rachete de Coastă (cu 4 Detașamente Mobile de Lansare; Secția Conduceri Trageri; Compania 585 Apărare C.B.R.N. (chimic, biologic, radiologic, nuclear)
  • Baza Logistică Navală ”Pontica”, care cuprinde:
    • Divizionul 126 Nave Speciale și de Sprijin Logistic, care cuprinde – Nava R.M. 101 – R.M. 105 ”Vînjosul”; Nava T.M.M. 532; Nava S.R.S. 580; Nava S.R.S. 581
    • Centrul 338 Mentenanță Tehnică Navală – este structura care realizează mentenanța de nivel intermediar și complex pentru navele și echipamentele din Forțele Navale.
    • Grupul 330 Sprijin Logistic Constanța, este structura care se ocupă cu – aprovizionarea cu toate categoriile de bunuri materiale necesare structurilor din Forțele Navale dispuse în garnizoana Constanța; realizarea transporturilor terestre de personal și materiale aferente sprijinului logistic; întreținerea și repararea cazărmilor și a instalațiilor portuare aflate in responsabilitate; asigurarea condițiilor de hrănire, echipare și cazare a efectivelor; participarea cu forțe și mijloace la sprijinul populației civile, la limitarea și inlăturarea efectelor dezastrelor in situații de urgență
    • Depozitul 340 Mixt Murfatlar – este structura care se ocupă cu primirea, recepționarea, depozitarea în siguranță și distribuția tuturor categoriilor de bunuri materiale specifice Forțelor Navale; cu mentenanța, conservarea și întreținerea tehnicii aflată în depozitare în magaziile unității
    • Grupul 335 Sprijin Logistic Mangalia – este structura care se ocupă cu asigurarea cu bunuri materiale de toate categoriile a unităţilor aflate în responsabilitate; asigurarea logistică a navelor din arondare, pentru participarea la misiuni naționale și internaționale; realizarea transporturilor terestre de personal și materiale aferente sprijinului logistic;
    • Depozitul 305 Mixt Mangalia – este structura care se ocupă cu primirea, recepționarea, depozitarea în siguranța și distribuția tuturor categoriilor de bunuri materiale specifice Forțelor Navale
    • Grup 325 Sprijin Logistic Tulcea – este structura care se ocupă cu aprovizionarea cu toate categoriile de bunuri materiale a structurilor din Forțele Navale dispuse in garnizoana Tulcea; executarea misiunilor fluviale de remorcaj, salvare – avarii, transport de materiale și carburanți – lubrifianți; realizarea lucrărilor de andocare, revizii și reparații la navele și tehnica din asigurare. Grupul 325 este responsabil de asigurarea funcționalității și a exploatării în condiții optime a navelor – Nava de Comandament Siret; Nava de Comandament Fortuna; Ceam Fluvial Propulsat 417; Remorcher Fluvial 328; Atelier plutitor 49
    • Depozitul 34 Mixt Codru – este structura care răspunde de primirea, recepționarea, depozitarea în siguranță și distribuția tuturor categoriilor de bunuri materiale specifice Forțelor Navale, cât și cu privire la mentenanța, conservarea și întreținerea tehnicii aflată în depozitare în magaziile unității
    • Sectorul 278 Mixt Slava Cercheză – este o structură care se ocupă cu primirea, recepționarea, depozitarea în siguranță și distribuția tuturor categoriilor de bunuri materiale specifice Forțelor Navale;
    • Secția Logistică 329 Brăila – este structura responsabilă de aprovizionarea cu toate categoriile de bunuri materiale a structurilor din Forțele Navale dispuse în garnizoana Brăila; executarea misiunilor specifice de comandament cu N.F.C. „Mureșul” si N.F.C. „Fortuna”; mentenanța, conservarea și întreținerea tehnicii aflată în depozitare în magaziile unității. Secția răspunde de asemenea de buna funcționare a navelor – Tanc Fluvial – T.F. 494; Tanc Fluvial – T.F. 342; Ceam Fluvial – 418; Atelier plutitor – A.P. 126; Cazarmă plutitoare – C.P. ”Prut”; Șalupă Fluvială Remorcare Salvare –S.F.R.S 596
    • Sectorul 319 Mixt Galați – este structura care se ocupă cu primirea, recepționarea, depozitarea în siguranță și distribuția tuturor categoriilor de bunuri materiale specifice Forțelor Navale;
  • Comandamentul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care cuprinde:
    • Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie, care cuprinde – Monitorul (nava) 45 ”Mihail Kogălniceanu” (an fabricație 1993); Monitorul (nava) 46 ”Ion C. Brătianu” (an fabricație 1994); Monitorul (nava) ”Lascăr Catargiu” (an fabricație 1996); Remorcher Fluvial RF 302
    • Divizionul 88 Vedete Fluviale, care cuprinde – Vedeta Fluvială 147 ”Lt. Comandor Constantin Constantinescu” (an fabricație 1977); Vedeta Fluvială 148 ”Constantin Beiu” (an fabricație 1977); Vedeta Fluvială 149 ”Lt. Paul Apostolescu” (an fabricație 1977); Vedeta Fluvială 150 ”Lt. Cdor. Nicolae Filip” (an fabricație 1978); Vedeta Fluvială 151 ”Lt. Aurel Corlățeanu” (an fabricație 1978); Vedeta Fluvială 159 ”Asp. Cristian Zlatian” (an fabricație 1980); Remorcher Fluvial RF 327
    • Regimentul 307 Infanterie Marină ”Heracleea” – este unitatea specializată a Forțelor Navale, destinată pentru executarea acțiunilor tactice terestre, fluviale și amfibii (ca forțe de desant amfibiu), în scopul apărării și siguranței zonei costiere (fluvio-maritimă și lagunară) precum și a elementelor de infrastructură critică din această zonă.
  • Structuri specializate distincte, care cuprind:
    • Centrul 39 Scufundări – este unica instituţie de profil din România abilitată în brevetarea scafandrilor profesionişti şi autorizarea companiilor/instituţiilor cu activităţi în domeniul scafandreriei. Centrul realizează intervenţii subacvatice, operaţii militare, de prevenire şi combatere a terorismului sau de înlăturare a pericolului generat de dispozitivele explozive clasice sau improvizate, pe teritoriul naţional şi în afara acestuia, independent sau în cooperare cu alte forţe similare NATO.
    • Brigada Radioelectronică și Observare ”Callatis” – este structura responsabilă de lupta în mediul electromagnetic şi asigurarea sprijinului informativ al Statului Major al Forţelor Navale şi a altor beneficiari. Brigada asigură și supravegherea maritimă şi electronică a zonei de responsabilitate de la Marea Neagră, cât și scţiuni de război electronic (sprijin, atac, protecţie)
    • Centrul pentru Tehnologia Informației și Apărarea Cibernetică a Forțelor Navale – este structura care execută analiza, proiectarea, implementarea şi mentenanţa sistemelor şi aplicaţiilor informatice specializate pentru Forţele Navale; este structura care dezvoltă, administrează, și asigură mentenanţa reţelelor de calculatoare de tip WAN din Forţele Navale;
    • Centrul de Instruire, Simulare, Evaluare și Jocuri de Război al Forțelor Navale – este structura care se ocupă de executarea instrucţiei operaţionale de împrospătare (modulul de bază) a personalului şi structurilor marilor unităţi şi unităţi din Forţele Navale; executarea instrucţiei colective prin simulare tactică constructivă şi distribuită (JCATS) a personalului din Forţele Navale de la nivelul echipei de luptă a navei până la nivelul Comandament Componentă Navală; organizarea şi desfăşurarea de module de instrucţie operaţională cu echipe de luptă de la nave, în domeniul ducerii luptei pe mare prin folosirea sistemelor de simulare de tip CIC, ASTT şi C2.
    • Direcția Hidrografică Maritimă ”Comandor Alexandru Cătuneanu” – este structura care se ocupă de cartografierea marină, de semnalizarea maritimă, de crearea și gestionarea bazelor de date specifice activității maritime
    • Centrul de Medicină Navală – este unitate sanitară publică, clinică specializată, subordonată Statului Major al Forţelor Navale, care execută expertiza medicală hiperbară şi psihologică, testarea şi acreditarea scafandrilor, stabilirea capacităţilor şi aptitudinilor medicale şi psihologice specifice personalului îmbarcat, activităţi de control medical periodic, precum şi asistenţa medicală curativ-profilactică şi de specialitate a personalului din Forţele Navale sau din alte structuri militare şi/sau civile
    • Centrul 110 Comunicații și Informatică ”Viceamiral ing. Grigore Marteș” – este structura care care asigură suportul tehnic de specialitate pentru exercitarea comenzii și controlului în Forțele Navale prin realizarea, exploatarea și menținerea în funcțiune a sistemului de comunicații și informatică necesar conducerii, cooperării și înștiințării marilor unități și unităților; supervizează și exploatează Rețeaua de Transmisiuni Permanentă din cadrul Rețelei Militare Naționale de Comunicații în zona de Sud – Est a țării, la pace, în situații de criză și la război, exploatează și menține în funcțiune componenta națională și NATO a rețelei BRASS (Broadcast and Ship-Shore) a Alianței și componente naționale ale sistemului SSSB (Ship-Shore-Ship Buffer)
    • Grupul de Sprijin al Forțelor Navale – este structura care asigură un sprijin logistic dinamic, oportun economic şi eficient Statului Major al Forţelor Navale pentru ca acesta să-şi îndeplinească în condiţii optime misiunile ce-i revin, prin intermediul structurilor logistice, a Companiei Logistice şi a Companiei de Sprijin SMFN; asigură prin intermediul Companiei Poliţie Militară respectarea legilor şi a regulamentelor militare privind păstrarea ordinii şi disciplinei militare în zona de responsabilitate a Statului Major al Forţelor Navale
    • Muzeul Național al Marinei Române – este instituția specializată a Statului Major al Forțelor Navale în probleme de cultură, cercetare și documentare muzeografică și istorico-militară. Prin toate acestea, instituția păstrează memoria înaintașilor pentru generațiile viitoare, înscriindu-le efortul, strădania și reușitele în patrimoniul universal.
  • În rezumatul unora, în anul 2022, România avea:
    • Nave de patrulare și de coastă24 (?33?) (4 corvete; 3 nave patrulare rapidă dotate cu rachete; 3 nave de patrulare rapide dotate cu torpile; 8 nave de patrulare rapidă pe râuri; 10 măturătoare de mine; 1 puitor de mine; 2 transportoare de muniție; 1 vas de școală)
    • Infanterie navală1 Regiment de infanterie navală; 14 vehicule utilitare blindate
  • La momentul scrierii acestui material, în presa românească de specialitate începea să se discute în ce măsură este potrivit ca România să încerce a cumpăra de la americani – una, două sau mai multe dintre cele șase nave de tip LCS 6 și 8 (relativ noi 2015 – 2016) ce urmau să fie scoase la vânzare de către US Navy. Navele de tip LCS sunt asemănătoare corvetelor, au o viteză de 81 de kilometri pe oră, sunt operate de 40 de ofițeri și marinari și sunt dotate cu senzori și sisteme de război electronic, cu tunuri de 57 și 30 mm, sau cu rachete antiaeriene RIM-116 Rolling Airframe Missile (RAM) și antinavă RGM-184A Naval Strike Missiles. Navele sunt dotate de asemenea cu vectori de mare precizie AGM-114Hellfire care sunt lansați din sisteme verticale, dar și cu câte un elicopter MH-60R/S Seahawk. Desigur, deocamdată (și în mai 2023) totul era doar o idee, o poveste...

FORȚELE TERESTRE

  • înainte de 1989, serviciul militar era obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferente de sex
  • înainte de 1989bărbații puteau fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani (erau teriștii – termen redus – 9 luni înainte de facultate; studentele făceau pregătire militară în timpul facultății)
  • în anul 2004 România aderă la NATO, și se obligă a trece prin 3 stadii de restructurare. Primul stagiu de restructurare a fost completat până în anul 2007 (de la 300.000 de militari în 1989 – 200.000 în anul 2001 – să se ajungă la 90.000 de angajați, dintre care – 75.000 militari și 15.000 civili. Dintre cei 75.000 de militari – 45.800 vor reprezenta forțele terestre; 13.250 forțele aeriene; 6.800 forțele navale; 8.800 alte sarcini. Al doilea stagiu s-a încheiat în anul 2015, când forțele armate au fost reduse la 80.000 de oameni. Stagiul al treilea ar urma a fi realizat până în anul 2025
  • în anul 2007, serviciul militar obligatoriu în România a fost suspendat
  • în anul 2023, în structura Forțelor Terestre Române intrăInfanteria; Artileria; Tancurile; Rachetele și Artileria Antiaeriană; Geniu; Unitățile și Subunitățile de Apărare CBRN; Poliția Militară
  • cât privește înzestrarea Forțelor Terestre Române, în anul 2023 aceasta cuprinde:
    • Sistem de rachete cu lansare multiplă M-142 Himars
    • Transportor blindat pentru trupe Piranha V
    • Autospecială de intervenție EOD
    • Transportor Piranha III C
    • Complex antiaerian autopropulsat – GEPARD
    • Excavator de tranșee NX 7 B 3
    • Vehicule de luptă Humvee 1113
    • Vehicule de luptă Humvee 1114
    • Vehicule de luptă pentru operații speciale tip URO VAMTAC
    • Mașina de luptă a infanteriei M.L.I. 84 – M Jderul
    • Mașină de forat rapid pentru distrugeri
    • Sistemul anti-aerian de 2×35 mm OERLIKON
    • Autostațiile radio Harris și autostațiile radio PANTHER
    • Sistemul de artilerie LAROM
    • Transportor amfibiu blindat B 33 Zimbru
    • Instalația de lansare CA – 95
    • Mașini pentru evacuare răniți MEDEVAC 84 M
    • Mașini pentru evacuarea tehnicii avariate de luptă TEHEVAC 84
    • Tancul TR 85 – M1 Bizonul
    • Complex rachete antiaeriene 2K12M – KUB (SA -6)
    • Instalație de lansare a rachetelor anti-aeriene 2P – 25 M
    • Complexul de rachete anti-aeriene OSA – AKM 9K33M3
    • Complexul de rachete anti-aeriene CA – 94
  • În rezumatul unora, în anul 2022, România avea:
    • Vehicule blindate de luptă – 377 tancuri; 785 transportoare blindate; 480 de vehicule utilitare blindate; 109 vehicule NBC (nuclear, biologic, chimic); 60 vehicule de patrulare
    • Anti-tanc – 158 autopropulsate; sisteme anti-tanc portabile Spike; 23 autopropulsate anti-tanc de calibru 100 mm și 218 tunuri remorcate de 100 mm
    • Artilerie – 1.118 piese (40 autopropulsate de calibru 122mm; 447 tractate de calibru 122 mm și 152 mm; 188 de lansatoare rachete multiple de 122 mm; 443 mortiere (calibru 82 și 120 mm)
    • Apărare antiaeriană – 96 rachete suprafață aer; peste 65 de tunuri antiaeriene

CONTROVERSE și SCANDALURI CU PRIVIRE LA ACHIZIȚIILE ARMATEI ROMÂNE

  • AFACEREA MOTOROLA” – numită așa, pentru că în anul 1990, MApN (condus pe atunci de Gen. Victor Atanasie Stănculescu) a cheltuit peste 6 milioane de dolari pentru a cumpăra stații de emisie-recepție Motorola, care în fapt și corect ar fi trebuit să coste 600.000 de dolari. Dar la noi a fost nevoie de patru firme intermediare… La ceva vreme au fost inculpate 19 persoane, inclusiv fostul ministru al Apărării, dar desigur, în bună practică românească, nimeni nu a fost condamnat pentru că…după tergiversări și tergiversări…faptele s-au prescris
  • AFACEREA PUMA” – ajunsă ”vedetă” în panoplia prostiilor post decembriste, prin faptul că am plătit un comision de 3,6 milioane de dolari, pentru o achiziție de 8,5 milioane de dolari, pentru a cumpăra din Africa de Sud – 12 elicoptere Puma (second hand). În dosarul penal deschis urmare a ”specialei” operațiuni, a fost condamnat la trei ani de închisoare, Benone Ghinea, la o vreme Atașatul Economic al României la misiunea diplomatică a acesteia din Pretoria
  • FILIERA SHIMON NAORShimon Naor a fost un viceamiral în armata israeliană. Acesta, alături de Ion Menciu, fost Director General al Companiei Aeriene ”Acvila Air Romanian Carrier” și alături de Ion Busuioc, cetățean moldovean, reprezentant al unei companii cipriote au fost cei prin care se realizau în anii ’90 o mare parte a exporturilor românești de armament de la acea vreme. Naor a fost arestat în anul 1999, a fost pus mai apoi în libertate, reușind mai apoi să fugă din România. Anterior el declarase anchetatorilor că a făcut diverse plăți către oficiali români (generali și colonei) din MApN în conturi deschise la o bancă din Lugano, Elveția.

DECLARAȚII CARE CONTEAZĂ

  • în aprilie 2023 (11 -14 aprilie) Amiralul ROB BAUER – Președintele Comitetului Militar al NATO a acordat un interviu în exclusivitate postului de televiziune Antena 3 CNN. În cadrul acelui interviu amiralul american spunea: ”Cred că este important ca oamenii să înțeleagă că ambițiile Rusiei sunt mult mai mari, din păcate, decât ale Ucrainei. Știm dintr-un concept de tratat, pe care NATO l-a primit în decembrie 2021, că Rusia vrea să se întoarcă practic la granițele din 1997 și caută un număr mare de națiuni în jurul ei care vor forma o zonă de tampon. Și asta înseamnă că nu este vorba doar de Ucraina, ci și de România în final. Nu cunoaștem nici un plan mai direct de atât din partea Rusiei asupra României și nu vedem pregătiri în acest sens din partea Federației Ruse, dar face parte din ambiția lor. Este extrem de important să ne asigurăm că rușii nu reușesc în Ucraina să câștige acest război.
  • în septembrie 2022 Generalul-locotenent (ret) american BEN HODGESfostul Comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR) a spus în cadrul unui panel al evenimentului ”Black Sea and Balkans Security Forum”: ”Pentru ca descurajarea să fie posibilă, trebuie să ai capacitatea de a învinge orice adversar. Rusia trebuie să știe că avem capacitatea de a ne mișca la fel de repede ca ei. România trebuie să fie capabilă să transporte echipamente grele, muniții, personal. Tot ce ține de logistică trebuie conectat cu infrastructura, prin poduri, tunele, porturi. Toate trebuie să facă față. Și, sincer să fiu, această țară minunată care e România, încă nu e pregătită să facă față.”
  • în luna martie a anului 2022, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bruxelles, Klaus Iohannis, Președintele României declara: ”Acum știți că în CSAT s-a luat decizia și ea a fost asumată de politicieni să creștem cheltuiala pe Apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5%, însă până la sfârșitul anului se va lucra la un plan care, evident, când este gata, va fi prezentat publicului și atunci vom spune unde vom investi acești bani suplimentari. Este posibil, încă o dată posibil, dar nu există o decizie, să se crească numărul de militari activi, dar cred că este destul de clar că noi vom avea la dispoziție bani mai mulți pentru instalații defensive mai performante, ca să zic așa.” Notă de actualitate – în data de 2 mai 2023, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că demarează un amplu program de recrutare pentru a angaja un număr de 4.159 de soldați/gradați profesioniști; acțiunea urmând a se desfășura în perioada 2 mai – 21 iulie 2023
  • în data de 3 mai a anului 2023, Comisarul pentru Industrie din cadrul Comisiei Europe a UE, domnul Thierry Breton a declarat: ”Sunt încrezător că în decurs de 12 luni vom putea să ne creștem capacitatea de producție la un milion de muniții pe an în Europa. (…) În ceea ce privește apărarea, producătorii noștri (ai UE adică…) trebuie să treacă acum la formula economiei de război.

CINE MERGE LA RĂZBOI și CINE NU MERGE LA RĂZBOI. CE PEDEPSE SUNT APLICABILE

LA RĂZBOI MERG

  • militarii deja angajați ca militari profesioniști – parte a Armatei Române
  • tinerii încorporabili cu vârste cuprinse între 20 – 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar
  • tinerii care au împlinit 18 ani, dacă fac cerere pentru a fi încorporați
  • militarii rezerviști cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani care au contracte cu MApN și sunt plătiți, chiar dacă stau acasă cu 30% din soldă
  • rezerviștii care au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia în 2006 (aproximativ 60.000 de persoane – care au livret militar). Aceștia sunt menținuți în evidențele militare, până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
  • trebuie știut de asemenea și faptul că pe durata stării de război, a stării de mobilizare și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie

LA RĂZBOI NU MERG

  • cei inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical
  • personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege
  • călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani
  • persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei
  • persoanele arestate preventiv
  • persoanele trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărîrii prin care s-a soluționat cauza penală
  • cei care au persoane în întreținere, dar cu respectarea anumitor condiții (exemplu: cei care au soția bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate; cei care au unul sau mai mulți copii minori, iar soția a decedat; cei ai căror părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă

PEDEPSE APLICABILE

  • în cazul neprezentării la termenul și locul menționate în Ordinul de Chemare (iar autoritățile au declarat mobilizarea totală sau parțială), rezerviștii care efectuat stagiul militar și nu au împlinit 55 de ani pot fi sancționați cu o pedeapsă prevăzută în Codul Penal al României, cuprinsă între 2 și 7 ani
  • cei care nu se prezintă la încorporare, concentrare sau mobilizare – pedeapsă cuprinsă între 2 și 7 ani
  • persoana care își provoacă răni sau falsifică documente pentru a se sustrage de la încorporarea în armată – pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 și 7 ani
  • persoana care în timp de război, sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani
  • persoana care nu se prezintă la angajator (încorporat sau concentrat fiind, la unitatea la care a fost repartizat) cât și cel ce execută serviciul alternativ – pedeapsă cu închisoarea între 2 și 7 ani
  • părăsirea de către militar a postului, a serviciului sau a oricărui alt loc în care acesta trebuia să se afle se pedepsește cu închisoarea între 3 luni și un an. Pe timp de asediu sau stare de urgență se aplică o pedeapsă între 2 și 7 ani; iar pe timp de război, pedeapsa este între 3 și 10 ani.
  • părăsirea comenzii sau a serviciului de permanență de către orice militar se pedepsește cu închisoarea între 1 și 5 ani. Pe timp de asediu sau stare de urgență se aplică o pedeapsă între 2 și 7 ani; iar pe timp de război, pedeapsa este între 3 și 10 ani.

2 comentarii la „Apărarea militară a României – mai 2023

  1. Nicholas Jordan

    Felicitări, d-l Palladi, mă puteți încadra printre oamenii pe care i-ați pus pe gânduri.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *