Strâmtorile maritime care contează

În fapt, strâmtorile maritime – sunt canale înguste de apă (cu dimensiuni variabile, cum mai jos vom vedea), așezate între două mase de uscat, și care conectează două bazine acvatice mari.

Ele au fost create fie de natură (pentru evoluționiști), fie de Cel de Sus (pentru creaționiști), fie de mâna omului. De ce le-a creat natura, sau Cel de Sus, nu știm exact. Cât le privește pe cele create de om, ele există de regulă, pentru a economisi combustibil și energie în transportul global de persoane, dar mai ales de mărfuri, și desigur pentru a câștiga bani, putere, și influență în diverse regiuni sau chiar la nivel global. De altfel, în rândurile de mai jos, veți vedea mai clar, despre ce ”munți” de bani și interese vorbim.

Până acolo însă, trebuie să vă informez că azi pe suprafața planetei noastre, există 181 de strâmtori, canale, pasaje sau brațe de mare, care se încadrează în definiția cu care am deschis scrierea mea. Pentru cei interesați a le cunoaște, vă recomand a accesa linkul – https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_str%C3%A2mtori

Cât mă privește, în această postare, am să vă aduc în atenție, doar câteva dintre aceste strâmtori, care au jucat și joacă un rol esențial în funcționarea lumii așa cum noi o știm azi.

Ca atare, strâmtorile (și canalele) despre care vă voi vorbi, sunt următoarele:

• Strâmtoarea Ormuz
• Strâmtoarea Malacca
• Canalul Suez
• Strâmtoarea Bab el-Mandeb
• Strâmtoarea Bosfor
• Canalul Panama
• Strâmtoarea Danemarcei

Strâmtoarea Ormuz

• pe hartă o găsiți aici

• după cum vedeți, strâmtoarea este situată între Golful Persic la vest și Golful Oman la est
• coasta nordică a strâmtorii aparține Iranului, coasta sudică (vest) Emiratelor Arabe Unite, și coasta sudică (est) Omanului
• strâmtoarea are o lungime de aproximativ 167 km, cu o lățime ce variază între 39 de km și 96 de km
• apele strâmtorii au o adâncime medie de 80 de m
• prin strâmtoare, navele circulă urmând un sistem de separare a traficului (TSS) – o bandă de intrare (lățime 2 mile), o bandă de ieșire (lățime 2 mile) și o bandă de separație (lățime 2 mile) între cele două benzi de intrare-ieșire. De altfel, în cadrul sistemului TSS, Omanul operează un radar Link Quality Indicator (LQI) pentru monitorizarea traficului
• din punct de vedere legal, chestiunile sunt mai complicate, coexistând o Convenție a Națiunilor Unite privind dreptul mării, cu diverse reglementări și reguli (mai mult sau mai puțin unilaterale) ale Iranului și Omanului
• din punct de vedere geo-strategic, importanța strâmtorii Ormuz este copleșitoare. Pe acolo trec în fiecare zi aproximativ 21 milioane de barili de petrol, în valoare la prețurile actuale de aproximativ 1,2 miliarde dolari; în fiecare zi. De altfel, cantitatea de petrol mișcată în acea zonă, reprezintă aproximativ o treime din petrolul comercializat la nivel global.
• marea parte a petrolului ce traversează strâmtoarea Ormuz provine din Arabia Saudită
• cine controlează militar, ca să spun așa zona, e o chestiune foarte complicată. Totuși în evidență ies – Iranul, SUA, Marea Britanie, o alianță a unor țări europene (cu unele, dar nu puțin importante nuanțe – vezi Germania) și mai nou Rusia (a se vedea recentul protocol Rusia-Iran)
• trecutul zonei este tumultos, dar nici actualitatea recentă nu se lasă mai prejos – Iranul a doborât în zonă o dronă a SUA; sechestrarea de către trupe iraniene (Gardienii Revoluționari) a unei nave britanice; tot felul de patrulări, a tot felul de port-avioane, etc.
• cât privește viitorul, Iranul amenință că în anumite condiții va închide accesul în strâmtoare, SUA amenință direct și indirect, europenii divizați mai dau și ei din gură mai mult, iar cei din zonă, joacă echilibristica de altfel mereu complicată, a ceea ce este Orientul Mijlociu

Strâmtoarea Malacca

• pe hartă o găsiți aici

• strâmtoarea Malacca, după cum se vede în imaginea de mai sus, unește Marea Andaman cu Marea Chinei de Sud, despărțind Insula Sumatra de Peninsula Malacca
• strâmtoarea Malacca – are o lungime de 1000 de km, o lățime minimă de 40 de km și o adâncime cuprinsă între 25 și 113 metri
• de observat că pe traseul ei, se găsește importantul port – Singapore
• după cum, tot din hartă se poate observa, strâmtoarea este cea care asigură accesul maritim pentru transportul de persoane și mărfuri dintre India și China, fiind în același timp o esențială legătură între Orientul Mijlociu, Europa și Asia
• de fapt, prin strâmtoarea Malacca, trece mai bine de 40 % din comerțul mondial, și mai bine de 80% din importurile de petrol a Chinei (și de aceea interesul Chinei în zonă e major). De fapt, pentru chinezi în afara strâmtorii Malacca, importante mai sus și strâmtorile Lombok și Sunda (cei interesați puteți căuta suplimentare detalii)
• peste 12 milioane de barili de petrol trec în fiecare zi prin strâmtoarea Malacca, iar valoarea lor în bani se ridică la aproximativ 700.000.000 dolari
• dacă vă întrebați cine controlează strâmtoarea, chestiunea e complicată. De altfel, nu într-o ordine, ci într-o ”amestecătură” strategică de toată frumusețea îi întâlnim pe – chinezi (vezi argumentele de mai sus, conform cărora, strâmtoarea poate fi punctul lor slab în asigurarea resurselor în caz de conflict); indieni – putere regională, deloc interesată în a constata doar sporirea diferențelor de putere dintre ei și chinezi, și ca atare, contraatacă și prin controlul lor asupra unor insule din zona caldă a regiunii; americanii – a căror prezență în zonă este din ce în ce mai consistentă, deoarece ce bine e să fi ”în coasta” concurentului global; și o mulțime de state mai mari sau mai mici din regiune, aflate în diverse parteneriate și dependențe de cei mari și tari (Pakistan, Sri Lanka, Taiwan, Bangladesh, Malaezia, Indonezia, etc.)

Canalul Suez

• care pe hartă îl găsiți aici

• canalul a fost construit de oameni, pe durata a 10 ani de zile (cu mari sacrificii umane egiptene), astfel încât el a fost inaugurat în anul 1869
• ideea proiectului a aparținut unui diplomat francez (Ferdinand de Lesseps), proiectul în sine a fost elaborat cu consistenta influență a inginerilor francezi și englezi (deși aceștia din urmă (englezii) s-au opus vehement proiectului)
• după cum se poate observa din harta de mai sus, rațiunea construirii acestui canal a fost aceea de a scurta consistent rutele marine dintre Europa și Asia; în lipsa acestuia, navele trebuind a ocoli întreg continentul african, în dreptul Capului Bunei Speranțe
• de la momentul inaugurării și până azi, canalul a suferit numeroase modificări (ultima majoră în 2015), determinate în general, de dorința creării condițiilor pentru sporirea traficului de nave, cât și pentru securizarea pe de-aîntregul a zonei aferente acestuia (amenințări jihadiste, etc.)
• azi canalul măsoară 163 de kilometru lungime, iar în zona în zona sa cea mai îngustă, are o lățime de 300 de metri
• în istoria sa, canalul (sau mai bine zis activitatea din jurul său) a cunoscut mai multe crize, unele dintre ele determinând pentru diverse perioade de timp (e adevărat nu foarte lungi) chiar încetarea activității
• în timp, canalul a fost sub control francez, apoi englez, apoi egiptean, apoi israelian, apoi sub ONU, acum sub o forță multinațională (MFO)
• azi, prin Canalul Suez, trece aproximativ 10% din comerțul maritim internațional

Strâmtoarea Bab el-Mandeb

• pe hartă o găsiți aici

• și după cum se vede, existența ei este strâns legată de ruta maritimă pe linie cu Canalul Suez, desigur în ambele direcții majore de deplasare (Nord-Sud)
• de altfel, strâmtoarea formează o legătură strategică vitală între Marea Mediterană și Oceanul Indian, prin Marea Roșie și Canalul Suez, fiind a patra strâmtoare ca importanță la nivel global.
• pe o parte a strâmtorii se află Peninsula Arabică, iar pe cealaltă parte Cornul Africii. Regiunea este extrem de complicată și de violentă. De fapt, de ceva bună vreme, ea este o platformă de lansare a terorismului, a operațiunilor de piraterie și a traficului de persoane și contrabandă.
• în zonă, multe state din Orientul Mijlociu se luptă între ele pentru a-și promova interesele, și asta în contextul prezenței și a intensificării luptelor geo-strategice SUA – China. Totuși jucători importanți regionali sunt – Yemenul, Arabia Saudită, Iranul, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Egipt, Quatar, Turcia.
• deși Yemenul nu este un mare producător de petrol, datorită vecinătății sale cu Arabia Saudită (cel mai mare producător de petrol din lume), orice dereglaj în zonă afectează imediat prețurile petrolului la nivel global. De altfel, în 2013, prin strâmtoare treceau în fiecare zi, peste 4.000.000 de barili de petrol.
• strâmtoarea este formată practic din două canale – unul oriental, care are o lățime de 3 km și o adâncime maximă de 30 de metri, și un canal de vest, care are o lățime de 25 km și o adâncime de 310 metri .
• dacă dintr-un motiv sau altul, strâmtoarea ar fi blocată, costurile pentru ocolirea ei ar fi uriașe, navele trebuind a înconjura întreg continentul african, adică un plus de 4500 km

Strâmtoarea Bosfor

pe hartă, o găsiți aici:

• numită și strâmtoarea Istanbulului, pentru că pe ambele maluri este orașul Istanbul, strâmtoarea Bosfor este un canal de navigație foarte aglomerat și riscant, care unește Europa și Asia, legând Marea Neagră cu Marea Marmara, iar apoi, prin strâmtoarea Dardanele (vezi harta de mai sus), toate acestea cu Marea Mediterană
• Strâmtoarea Bosfor are o lungime de aproximativ 30 de km, și o lățime cuprinsă între 700 de metri și 3,7 km. Adâncimea apei variază între 36 și 124 metri
• este o strâmtoare foarte aglomerată, în care se produc nu puține accidente. Cum sunt multe tancuri petroliere ce urmează ruta prin strâmtoare, și cum deocamdată Turcia nu câștigă mare lucru din acest trafic (vezi Convenția de la Montreux), guvernul turc construiește un canal de navigație paralel cu cele natural (o investiție de peste 10 miliarde de dolari), cu intenția de a devia pe acolo traficul greu și riscant, dar și de a taxa serviciile aferente traversării. Finalizarea acestuia este programată pentru anul 2025.
• controlul total asupra strâmtorii Bosfor este asigurat desigur, în totalitate, de către Turcia
• anual, prin strâmtoarea Bosfor, trec cel puțin 55.000 de nave, dintre care aproximativ 30% transportă țiței

Canalul Panama

• pe hartă, îl găsiți aici:

• canalul a fost construit pe durata a zece ani de zile, început ca un proiect franțuzesc, dar terminat fiind de către SUA (prima cursă în 1914, inaugurarea oficială în 1920)
• după cum se vede, canalul face legătura între Golful Panama din Oceanul Pacific și Marea Caraibilor din Oceanul Atlantic. Economia realizată de către navele catre transportă bunuri și persoane este consistentă, ele nemaifiind nevoite să ocolească pe de-aîntregul continentul sud-american
• canalul are o lungime de 76,9 km și este format din două lacuri artificiale, câteva canale artificiale și trei seturi de ecluze. De altfel, cea mai mare diferență de maree este de la +3,35 metri și până la -3,20 metri
• ecluzele canalului au 33,53 metri și o lungime folosibilă de 304,8 metri. Adâncimea apelor în ecluze este variabilă, cea mai mică adâncime fiind de 12,55 metri.
• începând in 2007, canalului vechi i s-a alăturat un altul nou, și asta pentru a permite traversarea și a navelor cu o capacitate de transport mult mărită (13.000 – 14.000 TEU)
• prin Canalul Panama trec anual peste 17.000 de nave, estimându-se că 3,5% din comerțul mondial trece pe acolo. Principalii utilizatori ai canalului sunt SUA, China, Japonia.

Strâmtoarea Danemarcei

pe hartă o găsiți aici:

• uitați-vă pe hartă și vedeți ce țări au ieșire la Marea Baltică și la Marea Nordului
• ”condimentați” totul cu faptul că deși mică, în zonă este o parte reală de Rusia (Kaliningrad), și mai adăugați faptul că, până la finalul anului 2022, Polonia importă consistent gaze naturale de la ruși
• mai adăugați construcția de către Polonia a unor noi terminale pentru nave ce transportă din SUA și alte țări, gaz lichefiat, ca urmare a hotărârii acesteia de a-și reduce dependența de Rusia
• mai adăugați și faptul că toate țările riverane Mării Baltice se aprovizionează cu de toate, pe traseele maritime ce vin dinspre Marea Nordului, și tot pe acolo trec, parte din cele ce transportă exporturile acestora. Cum spațiul e închis, și alte variante nu sunt, strâmtoare are o poziție vitală pentru mulți
• și cum nu ar fi de ajuns, nu uitați că tot acolo este un capăt a ceea ce este coridorul Suwalki, o linie militară extrem de importantă în ”jocul” NATO – Rusia (vezi postarea mea anterioară)

Mă opresc aici, cu prezentarea unor importante strâmtori maritime, ce influențează consistent, economia, politica și strategiile militare la nivel global, sperând că și astfel înțelegeți și înțelegem mai bine cum stăm, unde suntem vulnerabili și de ce, cu cine și cum trebuie să discutăm și să fim atenți…

Sănătate tuturor.

Numai bine.