Armele biologice

By | 10/02/2021

Ar trebui să nu existe, și totuși există de sute și sute de ani.

În fapt, în lume, nici astăzi nu știm precis cum stăm.

Din 1972 avem o Convenție, care a intrat în vigoare în 1975, și care de atunci a fost semnată și ratificată (până azi) de 183 de state din cele 195 ale lumii.

Convenția se numește ”Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii și stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu toxine și distrugerea acestora” (în engleză și prescurtat BWC, sau BTWC), iar în articolul 1 al acesteia se spune:

”Fiecare stat parte la prezenta convenție nu se angajează niciodată în niciun caz să dezvolte, să producă, să stocheze sau să achiziționeze sau să rețină în alt mod:

  • (1) Agenți microbieni sau alți agenți biologici sau toxine, indiferent de originea sau metoda lor de producție, de tipuri și cantități care nu au nicio justificare în scopuri profilactice, de protecție sau în alte scopuri pașnice;
  • (2) Arme, echipamente sau mijloace de livrare concepute pentru a utiliza astfel de agenți sau toxine în scopuri ostile sau în conflict armat. „

Asta spune ”hârtia”, fiindcă în practică, datorită lipsei oricăror mecanisme reglementate de monitorizare, control și sancțiune, în fapt, nimeni (?!) nu știe cine și ce are, nimeni nu știe precis, cine și ce experimentează, cine și ce depozitează.

Oricum însă, una peste alta, cei mai mulți declară că nu au, sau declară că au avut și nu mai au, sau declară că au, dar totul este sub control.

Dacă ne uităm în urmă însă, istoria ne arată câte ceva:

  • în textele hitite scrise în perioada 1500 – 1200 î.Hr., se arată că aceștia (hitiții-popor de origine indo-europeană) au trimis bolnavi, victime ale bolii numită tularemie (cauzată de bacteria Francisella tularensis) în taberele egiptene, și asta, înainte de confruntarea militară propriu-zisă, cu intenția de a indisponibila și ucide cât mai mulți posibili combatanți inamici
  • despre Hanibal (247 î.Hr. – 183 î.Hr.), marele comandant cartaginez, se spune că obișnuia să catapulteze oale pline cu șerpi pe navele inamice
  • de asemenea, printre primii utilizatori ai agenților microbieni, biologi sau toxici, în conflicte militare, a fost împăratul Barbarossa (1122 -1190 d.Hr., la un moment dat împărat al Sfântului Imperiu Roman, și unul dintre conducătorii celei de-a treia Cruciade) care în anul 1155, într-una din expedițiile sale de a cuceri orașe italienești, a ordonat trupelor sale să arunce cadavre omenești în fântânile din localitatea Tortona
  • în anul 1346, mongolii în drumul lor spre vest (Hoarda de Aur), au catapultat cadavre ale victimelor ciumei, peste zidurile orașului Caffa, aflat în Peninsula Crimea. Unii experți spun că, de la această operațiune s-a răspândit mai apoi ”moartea neagră” în Europa, Orientul Apropiat și Africa de Nord, care a dus la moartea a peste 25 milioane de oameni
  • în 1495, în timpul luptelor din sudul Italiei, spaniolii au amestecat vinul cu sângele bolnavilor de lepră, și l-au vândut dușmanilor lor francezi
  • în 1650, generalul polonez Casimir Siemenowicz a avut ideea de a se recolta salivă de la câinii turbați, pentru ca mai apoi aceasta, păstrată în bile de sticlă sau de argilă, să fie catapultată peste inamici, iar aceștia să se îmbolnăvească de rabie
  • în 1763, doi soldați din trupele native americane, conduși de un comandant pe nume Pontiac, au somat trupele britanice retrase într-un fort din Pennsylvania să se predea. Aceștia din urmă au refuzat, însă au acceptat din partea solilor americani, două pături și o baptistă, care fuseseră luate de la bolnavii de variolă
  • în 1797, Napoleon inundă câmpiile din jurul orașului Mantova din Italia, pentru a favoriza apariția și răspândirea malariei
  • în 1789, se pare că Marina Regală Britanică a introdus intenționat variola în New South Wales din Australia
  • în 1863, Confederații vând haine de la pacienții cu febră galbenă și variolă, trupelor Uniunii. Se întâmpla în timpul Războiului Civil American (1861 – 1865)
  • în timpul Primului Război Mondial, germanii au trimis cai infectați cu antrax (bacteria Bacillus anthracis) și glandere (boală infecțioasă contagioasă) în SUA, Franța, Spania, România, Argentina și Norvegia: și tot germanii au infectat cu antrax și glandere oile românești ce erau exportate în Rusia.
  • în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, Anglia dezvoltase antraxul ca agent împotriva bovinelor. Canada a dezvoltat agenți pentru pesta bovinelor. SUA, Canada și Anglia au efectuat cercetări pentru dezvoltarea unei mine antipersonal conținând antrax. Tot cele trei țări mai sus menționate au realizat o bombă cu dispersie mare de agenți patogeni, dar nu au folosit-o vreodată; și tot ei au efectuat cercetări și testări pentru ciumă, Salmonella și botulină.
  • și tot în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, japonezii au efectuat, testat (în special pe prizonierii de război) și au lansat atacuri biologice și asupra populației civile chineze (în special), folosindu-se de ciumă, antrax, holeră, dizenterie. Spre exemplu, în acea vreme, și în mai multe misiuni, japonezii au lansat din avioane peste localități chinezești, recipiente pline cu purici infectați de la șobolani pentru a transmite ciuma.
  • spre sfârșitul Celui De-al Doilea Război Mondial, SUA au dezvoltat o tehnică avansată pentru acea vreme, vizând diseminarea aerosolilor (conținând agenți patogeni) de dimensiuni mici, în formă umedă sau uscată
  • în 1970 au fost acuzații (însă și azi cu multe controverse) conform cărora, din avioanele și elicopterele americane (Războiul din Vietnam 1961 -1975) au fost eliberați agenți biologici care îi făceau pe oamenii ce inhalau aerosolii acestora, să fie dezorientați și mai apoi să se simtă foarte rău. Fenomenul mult discutat și azi, este cunoscut sub denumirea de ”ploaia galbenă”
  • în 1979, în localitatea Sverdlosvsk (din Rusia) și în împrejurimile acesteia, se înregistrează multe decese în rândul oamenilor și a animalelor, contaminate cu antrax. De știut că în acea zonă, activa un laborator militar sovietic de microbiologie.
  • în timpul Războiului din Golful Persic (Operațiunea Futuna Deșertului 1990-1991), forțele coaliției anti-irakiene au acționat cu extremă prudență și atenție în fața riscului unui atac biologic sau chimic, având în vedere că Irakul avea deja la activ câteva asemenea operațiuni (vezi atacul cu gaz sarin asupra populației kurde din orașul Dorf Birjinni din Irak – 1988), iar oficialii acestuia (ai Irakului) au recunoscut că au efectuat cercetări cu privire la antrax și toxina botulinică.

Dar ce sunt armele biologice?

Armele biologice, sunt acele tipuri de arme care folosesc microorganisme precum bacteriile, virusurile, ciupercile, toxine sau alți agenți biologici, care sunt produse în laboratoare, și care sunt eliberate în mod deliberat pentru a a provoca boli și moarte la om, animale, plante.

Este de reținut și faptul că, microorganismele parte a armelor biologice, sunt multiplicate prin biotehnologie, și sunt manipulate genetic pentru – a avea o patogenitate mult crescută (adică capacitate sporită de a produce o boală); pentru a avea o infecțiozitate mult crescută; pentru a avea o virulență mult crescută; și pentru a avea o rezistență multiplă la antibiotice, antivirale sau antimicotice.

Nu mai puțin important, în acest moment și pe acest subiect, este bine a cunoaște și definiția bioterorismului.

Bioterorismul – constă în utilizarea intenționată a oricărui microorganism, virus, substanță infecțioasă sau produs biologic, care poate fi proiectat ca urmare a biotehnologiei sau a oricărei componente naturale bio-modificate, pentru a provoca îmbolnăvirea sau/și moartea la om, animal, plantă sau un alt organism viu, pentru a influența conduita guvernării, sau pentru a intimida sau constrânge o populație civilă.

Și acum, mai jos vă prezint o scurtă enumerare a celor mai des amintite și cercetate (în unele cazuri, mai mult sau mai puțin) feluri de agenți și microorganisme folosite sau posibil folosite pentru armele biologice. Cei care doriți mai multe detalii, vă îndemn să aprofundați pe cont propriu cercetarea și informarea suplimentară.

Ca atare avem:

  • antraxul
  • ciuma
  • tularemia
  • botulismul
  • variola
  • febra hemoragică Ebola și Marburg
  • febra hemoragică Lassa
  • febra hemoragică Argentiniană
  • bruceloza
  • febra Q
  • encefalitele virale
  • morva
  • diareea hemoragică
  • cangrene gazoase
  • septicemie
  • salmoneloze
  • holera
  • dizenteria
  • criptosporidiaza
  • infecțiile entero-hemoragice
  • gastroenterita virală
  • tuberculoza
  • febra galbenă
  • febre hemoragice și encefalite transmise prin înțepătura de căpușă
  • gripa
  • sindromul acut respirator Sever-Sars
  • enteroviroza cu virus intestinal 71
  • infecția HIV-SIDA
  • virusurile Nipah
  • virusurile Himera
  • malaria

Sper ca cele comunicate vouă și în această scriere, să rămână doar la stadiul bine de știut.

Deși….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *