Ati auzit de medicina paleativa ?
Daca nu, va spun eu, dupa ce am sondat putin subiectul si dupa ce am vazut la concret ce intra in forma si continutul practic al ei. Astfel, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, medicina paleativa ( unde cuvantul ” pallium ” provine din limba latina si inseamna mantie, vesmant ) reprezinta tratarea integrala si ingrijirea medicala a pacientilor cu o afectiune progresiva, foarte avansata si cu o speranta de viata limitata.
Scopul medicinei paleative este acela de a mentine si de a imbunatatii calitatea vietii celui aflat in suferinta, atat cat timp i-a mai ramas a trai.
Actiunea efectiva a celor ce lucreaza in domeniu, cuprinde acte si operatiuni din domeniul medical ( tratamente, medicatie, etc. ), din cel a ingrijirilor personale ( igiena personala, kinetoterapie, etc. ), cel psihosocial ( consultatii, discutii, etc. ), si nu in ultimul rand spiritual ( cu abordarea intrebarilor fundamentale si grele ale vietii ).
Dupa cum puteti observa de omul in suferinta se ocupa persoane avand diferite specialitati diferite, toate straduindu-se a gasi modalitatile prin care viata celui aflat aproape de moarte sa fie daca nu mai placuta, macar suportabila si decenta.
Asa arata teoria. Daca doriti a vedea practica medicinei paleative, trebuie a va mobiliza interior temeinic. De ce ?
Pentru ca pacientii pot avea intre 1 zi si nu stiu cat de multi ani. De fapt, sute si sute de persoane numai din Romania, beneficiaza chiar acum de asemenea servicii. Cei mai multi suferinzi insa, nu au acces, stiinta sau putinta de a le accesa. Speram ca viitorul va arata din ce in ce mai bine, desi mai bine in acest caz inseamna in oglinda mai multi suferinzi…
Pe de alta parte, trebuie de pe acum sa multumesc si sa-mi exprim aprecierile sincere fata de oamenii nostri pe care i-am intalnit in centrele vizitate si de exceptionala lor conduita umana, profesionala aratata fata de suferinta semenilor. Dumnezeu sa-i intareasca in lucrarea lor nobila.
Cum nimic nu este nou, iar medicina paleativa nu s-a inventat in Romania, undeva prin anul 2012, o doamna pe nume Bronnie Ware, a publicat un articol cuprinzand parte a observatiilor domniei sale in calitatea pe care a avut-o, de lucrator efectiv intr-un asemenea centru de medicina paleativa. De fapt, conform afirmatiilor domniei sale a lucrat la un centru Hospice, cu pacienti alaturi de care a fost in ultimele lor 3 – 12 luni de viata. De altfel, si in Romania exista de ceva buna vreme centre Hopsice care fac o munca extraordinara in slujba semenilor si a comunitatilor unde activeaza.
Pentru cei care stiti citi in engleza, va invit a accesa linkul de mai jos pentru a lectura integral articolul scris de doamna Bronnie Ware :
http://www.huffingtonpost.com/bronnie-ware/top-5-regrets-of-the-dyin_b_1220965.html
Eu am sa fac o sinteza a articolului prezentat mai sus, nu doar cu titlu de informare ci si cu titlu de invitatie, meditatie si actiune ca raspuns la intrebarea : ” Cum traiesti ? „
Astfel, din experienta sa in medicina paleativa, doamna Broonie War, a constatat ca multi oameni aflati pe patul de moarte regreta cel mai mult urmatoarele :
– Faptul ca nu au avut curajul sa traiasca asa cum au vrut, ci mai degraba asa cum lumea se astepta de la ei
– Faptul ca au muncit prea mult, ratand astfel anii fragezi ai copiilor lor si compania partenerului de viata
– Faptul ca n-au avut curajul sa-si exprime sentimentele, multumindu-se cu o viata mediocra in locul fericirii
– Faptul ca au lasat prietenii sa se indeparteze de ei
– Faptul ca nu si-au permis sa fie fericiti, fiind infricosati de schimbare si preferand sa ramana blocati in obieceiuri
La final, autoarea incheie : Viata este o alegere.
Asa zic si eu.
Tu ce alegi ?
Tot ce ai spus e adevarat si nu oricine este capabil sa fie alaturi de acesti oameni, in sensul de a le asigura calitatea ultimelor momente din viata. Trebuie sa dai dovada de empatie pentru persoana respectiva, ceea ce lasa amprente asupra ta. Singura ” satisfactie ” pe care o ai este ca ai reusit sa faci trecerea mai usoara si mai demna in lumea cealalta a persoanei care sufera atat fizic, emotional, social, moral uneori si spiritual pentru ca nu se pot impaca revenind intrebarea ”de ce eu, de ce mie”. Cea mai cumplita este neputinta, mai ales cand in fata ta se afla un copil. Ar trebui sa ne oprim din zbuciumul zilnic si sa fim recunoscatori ca suntem sanatosi, ca cei dragi sunt sanatosi. E tot ce conteaza.
Simteam ca esti un om bun Nona. Acum stiu.
Dumnezeu sa te aibe in paza Sa, draga prietena medic si in medicina paleativa.
http://www.printesaurbana.ro/2013/01/frica.html#comment-51662
Sunt interesante si comentariile .
http://www.dcnews.ro/2013/02/top-5-regrete-ale-oamenilor-inainte-de-a-muri/