Sunt convins ca nu gresesc cand spun, ca multi dintre dumneavoastra, cititori ai blogului meu ati trecut cel putin o data prin vremuri in care nu va ajungeau banii.
Pe de alta parte, pot banui ca cei care activati in domeniul afacerilor ati avut parte si de momente in care, aveati, dar de fapt nu aveati bani, si numai pentru motivul ca banii vostri erau la altii.
Din pacate, cred de asemenea, ca sunt printre dumneavoastra, persoane, gospodarii si afaceri care, chiar acum o duc greu financiar. Pe scurt, nu va ajung banii, sau, nu ii aveti atunci cand aveti nevoie de ei.
Ce faceti intr-un asemenea caz ?
Cautati solutii sau asteptati solutii.
Daca cautati solutii, probabil ca :
– va ganditi la o marire de salariu. Putin posibila.
– va ganditi si la un alt job. Da, se poate gasi, numai sa puteti voi sa-l duceti…
– va ganditi sa va imprumutati, mizand pe faptul ca ” se va lega ceva ” sau ve-ti vinde ceva
– va ganditi sa faceti ceva pentru a va spori clientela
– va ganditi sa reduceti cheltuielile. Intocmiti o lista a cheltuielilor lunare, le impartiti apoi pe categorii de genul ” strict necesare ” si/sau ” pot sa astepte ” sau ” ‘ om mai vedea „, si sperati ca veti respecta noua politica de administrare a finantelor.
Asta sperati, pentru ca, de regula viata aduce surprize, nu de putine ori neplacute sau urgente care pun din nou presiune si „ te scot din proiectul de buget „. Si atunci din nou cauti, cauti, cauti…..
Daca asteptati solutii, probabil ca :
– sunteti deja prea obosit ca sa va mai mobilizati inca o data, dupa atatea alte dati de mobilizare….
– nu este ceva nou, si stiti ca in cele din urma ” ceva tot se va intampla „…..
– vreti a folosi situatia ca un fel de asceza – din experiente anterioare observand ca oarecum ” va curatati „ – pentru a merge mai departe….
– incercati a face ceva concret, fara insa a forta lucrurile, caci nu-i asa ” ceva tot se va intampla „….
Viata, mi-a aratat ca de multe ori atunci cand n-ai din ce sa scazi, este tocmai ocazia de a invata sa aduni.
Depinde in cine crezi, incotro te uiti si ce vrei sa aduni.
Va recomand a va uita de jos in sus.
La cum le-ai descris cele de mai sus, fie le-ai trait, fie ai prieteni apropiati care discuta deschis cu tine.
Frumos articol, felicitari pt sinteza.
Recomandarea de la final e interesanta si este esenta reengineering-ului, a breakthrough-urilor, sintetizat intr-un indemn uman (asa cum am inteles-o eu). Am citit-o de 3 ori. Mi-a fost frica initial ca este doar ceva ecleziastic, insa ulterior (cred ca) am prins esenta ei.
Mersi. Iti voi deschide mai des blogul.
Multumesc Dacian pentru comentariul si interesul tau fata de scrierile mele. Sper sa foloseasca, caci mie mi-a folosit. Si, da este ceva ecleziastic, avand insa legatura cu fiecare din noi. Cineva vede, stie si poate totul. Trebuie doar sa-i faci loc.
Am vazut nota ecleziastica, ma bucuram ca e mai mult decat atat. Stii cum e, nu e suficient sa te rogi sa castigi la loto, ci trebuie sa iti si cumperi un bilet. Mi-a placut faptul ca articolul tau vorbea si despre bilet si nu (doar) despre rugaciune. 🙂
Ai cuprins totul. Excelent prietene.
Foarte frumos articolul si foarte actual , felicitari !
Multumesc Gabi,pentru tot. Cat priveste actualitatea, gandeste cat de mult putem aduna…
Domnul fie laudat.
SINGURA optiune este adunarea si mai ales „conversia” rezultatului intr-un avantaj palpabil. Pe vremea cand „duduia economia” am avut pierderi ( tzepe ) de cifre cu 6 zerouri ( in lei vechi), dar nu se simteau in rulaj, mereu gaseam cu ce sa maresc portofoliul firmei, chit ca toate demersurile legale prin care sunt protejat sau sunt sanctionati infractorii in tara mea nu au generat decat maculatura si timp pierdut. (sincer, daca nu as fi avut familie, mi-as fi facut singur dreptate). In anul in care „a venit criza”, mi-am dat seama ca cel mai pretios avut al firmei sunt lichiditatile. De atunci am inceput sa lucrez doar cu plata in avans sau la livrare. Mi-am pierdut 1/3 din clienti doar datorita acestei masuri, apoi pe „trendul ” economic inca vreo 1/3. Am mentinut un rulaj decent, cu taxele platite la zi, rulaj acceptabil. Intr-adevar vacante mai rare si mai ieftine, mofturi mai putine. Dar nu pot trece cu vederea faptul ca acele pierderi au fost practic o „taxa de scolarizare”. Oportunitati sunt pretutindeni in jurul nostru. Ma simt exact ca si in zicala aia ” ce n-as da sa fiu tanar din nou dar cu mintea de acum”. Ei bine, mintea, experienta este ADUNATA. E pacat sa nu o folositi, sa nu lucreze pentru voi.
Draga Dan, exceptional ca intotdeauna. Jos palaria.