Cei care au trecut ( sau trec ) prin incercari grele de suferinta a trupului fie in nume personal, fie alaturi de cei dragi aflati in durere, cunosc cursa care se declanseaza atunci pentru a gasi solutii imediate si daca se poate radicale ce se doresc a duce spre recuperarea completa a sanatatii celui bolnav.
Sunt insa, ( si nu putine ) situatiile in care, lista solutiilor insanatosirii celui aflat in suferinta, se restrange din ce in ce mai mult pana se ajunge la formula : ” Ne pare rau. Nu se mai poate face nimic. „
Dar cel in cauza sau apartinatorii sai, nu renunta si atunci devin extrem de disponibili pentru a accepta si a experimenta tot felul de metode ” miraculoase ” ce spun unii pot ” repara ” aproape orice. Din pacate nu este asa, iar sfarsitul prin moarte este cel care castiga de cele mai multe ori.
Daca asa stau lucrurile, atunci ce intelesuri are in aceste cazuri cuvantul – suficient ? Cat este suficient ? Ce este suficient ? si cine poate intelege, cine poate simti prin ce trecem noi ? Am facut ce trebuia ?
La aceste intrebari, si altele asemenea presupuse de aceste situatii, va v-a raspunde pastorul Doru Hnatiuc prin predica sa ( inspirata de Cuvantul lui Dumnezeu – Luca 8 : 40 – 48 ) sustinuta in cadrul serviciului religios al Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea din data de 9.02.2014.
Celor interesati le doresc : vizionare placuta.
Imi place si ma zideste foarte mult studiul Fratelui Hnatiuc din evanghelia lui Luca, am fost prezent la aceasta predica si am un singur regret: ca am pierdut-o pe urmatoarea, sper sa o pot recupera de la tine draga Dacian. „Am facut ce trebuia?” Din pacate mi-am pus aceasta intrbare destul de tarziu; (pe la 38 de ani, dupa ce Alex s-a imbolnavit), si m-a apucat groaza; abia atunci mi-am dat seama ca pina in acel moment nu am facut ce trebuia pt. sufletul meu, al sotiei mele si a copiilor mei, n-am facut ce trebuia pt. vesnicia lor, si in mod special n-am facut ce trebuia pt. DUMNEZEU. Astazi Ii multumesc pt. acel moment in care L-am intalnit, pt. ca mi-a dat LUMINA si azi inteleg ce a facut pentru mine (si pt. oricine vrea sa-L caute si sa-I accepte OFERTA), Ii multumesc pt. CRUCE, pt. iertare, pt. felul miraculos in care a lucrat in viata noastra ca familie, pt. felul in care mi-a schimbat destinul, pt. atatea si atatea alte lucruri. Acum Ii cer Domnului intelepciune, curaj, putere, calauzire ca sa „fac ceea ce trebuie”.”Teme-te de DUMNEZEU si pazeste poruncile Lui”(Eclesiastul 12:13) si pt. ca „cel intelept castiga suflete”(Prov.11:30)