Este posibil ca multi dintre dumneavoastra sa cunoasca starea sau momentele vietii cand ” parca ai vrea altceva „. Altceva decat ceea ce ai, decat ceea ce traiesti, decat ceea ce repeti zi de zi. E un fel de : ” e bine, dar…”.
Incepi atunci sa-ti imaginezi, sa-ti revezi planuri vechi sau abandonate, sa cauti in amintiri, sau sa te agiti pur si simplu, caci nu – doar vrei altceva.
Eu unul vreau sa va spun ca si asemenea momente sau stari, sunt ( in opinia mea ) inainte de toate binecuvantari.
Binecuvantari pentru cel putin urmatoarele motive :
– te-ai trezit pentru inca o dimineata – chiar daca, e adevarat ca nu sti daca vei trai ziua pana la capatul ei orar. Nu de putine ori, trezitului ii urmeaza setul de repetitii aparent banale, plictisitoare. Va recomand sa descompuneti ritualul si sa constientizati : miscatul mainilor, al picioarelor, caldura din casa, apa de la robinet, cafeaua, si cate si mai cate…
– ai primit o noua ocazie, sa descoperi, sa te descoperi, sa intrebi si sa te intrebi – chiar daca de prea multe ori te uiti mai degraba in jur decat in Sus.
– ai ocazia inca o data sa ierti si sa ceri iertare – chiar daca, din pacate, ( ca si in alte cazuri ) ocazia nu inseamna si actiunea efectiva.
– ai primit o alta ocazie, sa primesti si sa dai – un fel de ” troc ” cu viata insasi – chiar daca, de prea multe ori o asezam in formula ” eu si ea „, si nu pricepem dependentele si interdependentele.
– ai primit o alta dovada ca, Dumnezeu inca are rabdare cu tine. Este ceva de genul : ” Stiu, dar inca astept, am rabdare…”. Uitam insa prea usor faptul ca in fiecare zi, ” stocul de rabdare ” acordat unora se termina. Nici al nostru nu este nelimitat.
– ai primit o alta ocazie sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru…tot ceea ce esti, pentru tot ceea ce ai si pentru tot ceea ce nu ai…PENTRU REPETITIILE INSASI
Am doua intrebari : SUNTEM CEEA CE REPETAM ? sau
REPETAND DEVENIM CEEA CE SUNTEM ?
Voi, ce credeti ?
Hmmm… Buna intrebare. Ce-a fost mai intai: oul sau gaina? Incerc o logica:pentru a putea repeta trebuie mai intai sa fim, sa existam in forma bruta;dupa aceea incepem sa repetam spre a deveni ceea ce Dumnezeu vrea sa fim pentru a ne indeplini menirea pentru care am fost trimisi pe Pamant…Din pacate putini patrundem tainele repetitiei…
Dana, Dana, prietena mea cu mintea sclipitoare,
Desir mai departe ” ghemul ” tau logic si zic : ” Repetam pentru ca existam ” sau / si ” Existam pentru a repeta ( ex.rugaciunea ) ”
Hi, …e de lucru….
In fond, in asta consta genialitatea unei intrebari:in faptul ca nu-i gasesti si nu poti da un raspuns promt si trebuie sa-ti storci creierii ca sa-i patrunzi sensul. Este o arta si in a-ti pune o intrabre….Oamenii care nu au nici o curiozitate sunt ca niste bezmetici intr-o falsa normalitate, si Doamne multi sunt din astia!
Am cateva proiecte care isi asteapta vremea ( daca va vrea Dumnezeu ). Unul este : Despre intrebari. Altul este : Curs de gandire.
„Tot ce stiu sigur e ca nu stiu nimic !”
( Socrate )
Repeta, te rog…
Da .
De fapt , amandoua spun acelasi lucru 🙂
Cunosc cea mai frumoasa repetitie din univers;”Cu fiecare rasarit marturisesti,ca omul e fiinta pe care o iubesti”.Daca suntem constienti si ne insusim acest adevar,atunci intrebarea se pune astfel: ce alegem sa repetam;multumire si reverenta,sau nemultumire, frustrare si dorinta continua de a avea mereu altceva.Anthony Saji(misionar in Uganda)afirma ca in acest moment cel mai bun loc de trait e in Europa,dar ca noi europenii nu santem recunoscatori pt. asta,nu vedem in asta Providenta si Dragostea Lui DUMNEZEU.Sa ne amintim ca repetitia e mama invataturii,iar repetand lucrurile bune invatam sa fim buni(asta inseamna si sa nu mai repetam lucrurile rele).Sa incercam sa nu mai repetam nici greselile(accidentele).Doamne ajuta-ne
Ma bucur ca ai revenit draga Tibi in arena comentariilor. Sper ca totul este bine acum la voi.
Pe de alta parte, binecuvantat fie Dumnezeu atat pentru faptul ca ne permite repetitia cat si pentru aceea de a o putea intrerupe cand doreste.