Bănuiesc uşor, că de luni – 5 ianuarie 2015, cei mai mulţi dintre dumnevoastră veţi reîncepe alergarea…
Alergarea după şi pentru resurse ; alergarea după şi pentru poziţii ; alergarea după şi pentru recunoaşteri ; alergarea după sensuri şi rosturi, chiar nedescoperite…
Sunt siguri că toţi veţi obosi, după cum sunt sigur, că toţi veţi întâmpina probleme mai mari sau mai mici. Ceva nu va funcţiona aşa cum a-ţi dorit.
Foarte posibil, mulţi veţi avea căderi fizice sau / şi psihice. Veţi înţelege cu greu că putem, dar,…până la un punct…
Atunci va începe ( sau cel puţin veţi dori a începe ) alergarea după…recuperare, după vindecare trupească şi sufletească.
Unii veţi reuşi în planurile voastre ; şi poate chiar repetat. Trupul însă, va avea grijă să vă reamintească că nu-i pasă prea mult de ambiţiile voastre…
Alţii veţi eşua în planurile voastre ; şi poate chiar repetat. Inima şi mintea însă, vă vor cere mereu răspunsuri…
Alţii vor pricepe însă, faptul că şi…oprirea – pauza…are rostul ei…
Nu puţini se vor risipi… ; pentru ce ?
În urmă cu câteva zile, un bun prieten în vârstă de 22 de ani ( frământat de ale vieţii întrebări ) mi-a trimis prin e-mail ( aşa ca de nicăieri ) o poezie, intitulată : În trecerea grăbită. Autorul acestei poezii, poetul creştin – Traian Dorz.
Dumnezeu mi-a pus pe inimă, a v-o face cunoscută şi dumneavoastră ; aşa…pentru alergători…
Mulţumesc tânăr alergător prieten…
În trecerea grăbită – ( scrisă de Traian Dorz )
În trecerea grăbită prin lume, către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci !
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să le alini, trecând.
Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adânciri în vis,
Fă-ţi timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lâng-un izvor,
Fă-ţi timp s-auzi ce spune, o floare, un cocor.
Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ţi timp pe-un munte, seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău bâtrăni,
Fă-ţi timp de-o vorbă bună şi-o coajă pentru câini.
Fă-ţi timp să stai aproape de cei iubiţi, voios,
Fă-ţi timp să fii şi-al casei în slujba lui Hristos,
Fă-ţi timp să guşti frumuseţea din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, căci eşti de taine şi lumi înconjurat.
Fă-ţi timp de rugăciune, de post şi meditări,
Fă-ţi timp de cercetarea de fraţi şi de-adunări,
Fă-ţi timp şi-adună-ţi zilnic din toate câte-un pic,
Fă-ţi timp, căci viaţa trece şi când nu faci nimic.
Fă-ţi timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii şi morţii tale preţ.
Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi ;
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi.