Pentru ca ne este bine, credem ca asa va fi mereu, si incepem sa facem prostii.
Pentru ca nu stim ce vrem, zicem ca experimentam, si ajungem astfel sa traim din experiment in experiment.
Pentru ca nu stim cum, zicem ca ceilalti nu sunt buni, si astfel stationam sau regresam.
Pentru ca vrem sa ne fie usor, din ce in ce mai usor, incepem sa facem din ce in ce mai putin si elaboram explicatii.
Pentru ca zicem ca viata e nedreapta, ne razvratim, si ne adancim astfel in ” nedreptate „.
Pentru ca suntem nefericiti, incepem a trai doar pentru noi.
Pentru ca mereu vrem cate ceva, uitam a intelege cate avem deja.
Pentru ca prea des ne uitam la altii, uitam a ne uita la noi insine.
Pentru ca nu intelegem, renuntam a mai incerca sa intelegem.
Pentru ca nu vrem sa auzim ceea ce auzim, spunem ca ni s-a parut.
Pentru ca nu stim incotro mergem, zicem ca putem gresi, si cerem a fi intelesi.
Pentru ca stim incotro mergem, zicem ca se cuvine a face, acum.
Pentru ca nu acceptam incotro mergem, ne putem sa scormonim in explicatii.
Pentru ca ne este greu, asteptam miracole, fara a pricepe ca ele se produc deja in vietile noastre.
Pentru ca, „ pentru ca-urile ” nu sau epuizat, va invit sa continuati lista inceputa de mine.
pentru ca avem,daruim si altora
pentru ca nu stim,incercam sa si ascultam,invatam….
pentru ca suntem mici dorim sa fim mari(in credinta)
pentru ca muncim ,vrem sa ne si odihnim
pentru ca stim anumite invataturi ,dorim sa si impartasim
pentru ca iubim ,ne dorim sa transmitem celor din jurul nostrui aceasta stare
pentru ca uram mincuna,dorim adevarul,….era varianta optimista care mi-a trecut fulgerator prin minte.e drept lucrurile trebuiesc discutate in toate variantele pe care le intalnim in viata…
Minunat Georgiana, imi era dor de intelepciunea ta. Bine ai revenit.
Dumnezeu sa te binecuvanteze in tot ceea ce faci.