Observ pe zi ce trece din ce in ce mai multi semeni care atunci cand se deplaseaza pe strada, sau cu mijloace de transport in comun, sau atunci cand fac sport au intr-o ureche sau in ambele casti audio.
Observ de asemenea ca ” moda ” nu cuprinde doar generatiile tinere ci include consistent si generatiile mai in varsta.
In ceea ce ma priveste, marturisesc ca sunt curios a vedea cat de ” cuplati ” la realitate par a fi acesti semeni, de ce-si administreaza astfel in casti vorbe sau muzica si daca fenomenul generat de ei ascunde sau nu si alte mesaje cu invatatura. Astfel s-a nascut aceasta postare care mai degraba doreste a ridica intrebari, caci nu, in cele din urma este o…meditatie.
Ei bine, pe un asemenea fundal vin si spun :
– daca ” iti administrezi ceva „, este posibil sa-ti lipseasca ceva. Ce poate lipsi acestor semeni ?
Sa gandim : le lipsesc poate vorbele si muzica. Daca le lipsesc, inseamna ca nu au parte de ele cat vor, sau ceea ce primesc nu ii multumeste.
– daca ” iti admistrezi ” ceva, este posibil sa fi creat o dependenta. Ce fel de dependente poate crea un asemenea obicei ?
Sa gandim : sa ai multa vreme din zi urechile infundate la propriu. E un avantaj, intr-un fel se asigura astfel un atribut al caciulii. De asemenea, este posibil sa fie o cale de a ” te tine ” oarecum la distanta de aceasta societate ” agresiva, murdara”. Cumva iti protejezi ” ambientul mental ” stimulandu-l sau intretinandu-l cu ceea ce-ti place.
Ramane sigur intrebarea cum reactioneaza atunci cand nu pot purta castile. Banuiesc ca nu putini prin dorinta si nevoia de a-si pune cat mai repede castile inapoi.
– este posibil sa fie o moda. Si cum moda vine, moda trece…Hm, in anii 1970 consumul de droguri era o moda. Ea nu a mai trecut…
– la cat vorbesc cu alti semeni, sau la cat ii asculta cantand pe alti semeni, purtatorii de casti audio mai au timp sa vorbeasca cu ei insisi, cu Dumnezeu ? Sau poate sunt dialoguri si convorbiri ce nu le doresc ?
– nu este oarecum acest comportament si o expresie trista a societatii ce incurajeaza focalizarea pe sine, pe propriile placeri si dorinte ? Este posibil ca astfel, spiritul colectiv in gandire si actiune sa se altereze ? Nu se genereaza astfel comportamentul de tip ” eu ” si ” altii ” ? Ce e bine, ce e rau ?
Este posibil astfel, ca spiritul de jertfa cerut de viata oamenilor sa fie ceva care pe purtatorii de casti audio ii face sa se teama, sa nu se implice in viata ?
Purtati casti audio ?
Daca da, de ce da.
Daca nu, de ce nu.
Sa clarificam: Discut despre folosirea castilor in locuri publice, nu acasa sau in scopul obtinerii unei auditii de calitate. Eu folosesc uneori castile in public si iti spun de ce.
Eu am un obicei. De cate ori am ocazia folosesc transportul public pe distante mari ( tren/autobus). Asta se intampla cand mai apuc sa merg in excursii. O data de doua ori pe an cu trenul spre Brasov- Fagaras sau autobus. Este un exercitiu ce ma tine mai aproape de realitate, de oameni, nu ma izoleaza in mediul inchis al autoturismului, protejat de airbag-uri, climatizat, asistat, computerizat.
Ei bine, in transportul public folosesc castile. Intr-un compartiment de tren daca iti pui castite devii ignorat de ceilalti ocupanti. (merita sa incercati). Nu mai existi pentru ei. Atitudinea lor se schimba, devin mai relaxati, conversatiile mai intime. Cand scot castile, conversatia inceteaza sau se schimba subiectul.
Cat despre cei care umbla pe strazi cu castile puse, riscand sa moara degeaba,sa nu auda nici macar un claxon, nu sunt decat niste „zombi sociali”, inadaptati la realitatea pe care noi o percepem, avand o teama serioasa sa iasa din realitatea lor. castile sunt cordonul lor ombilical.
Subtil si aplicat in acelasi timp. Aparent distant, dar nu de putine ori dispus. Curios in a-si pricepe conditia.
Ce mai, matur. Matur pentru sine si pentru altii.
Esti binecuvantat Dane. Si nu uita : Cui i se da mult i se si cere mult…
Multumesc.
Eu ma gandeam la un moment dat la ceva similar, plimbarile si petrecerea timpului prin mall. De ce aleg tot mai multi oameni sa bea cafele, sa se plimbe si sa socializeze in mall-uri? Am cateva explicatii posibile care se aplica in parte si la discutia cu castile. Datorita media/calatoriilor romanul a vazut ce inseamna viata ‘buna’. prefera sa se plimbe pe gresia curata si lucioasa a mall-ului decat pe strazile prafuite si distruse din oras. Prefera mediul artificial iluminat, sclipitor si incalzit din mall. Vizitatorul evadeaza din lumea reala in templul consumerismului si, pentru cateva ore are parte de o viata pe care crede ca o merita dupa atatia ani comunism si tranzitie. Cred ca acelasi lucru se intampla cu castile, cei care le folosesc tot timpul nu sunt multumiti de mediul in care sunt si isi creaza propria lume in care se simt mai bine.
Imi place Jan perspectiva interioara surprinsa in ” adancul ” felului de a fi roman azi. O gasesc interesanta si utila.
Iti multumesc de altfel si de aceasta data pentru onoranta atentie acordata scrierilor mele.
Multumesc, si sper a-ti fi la randu-mi de folos.
Cu siguranta!
Unii spun că aceia care folosesc căștile audio, evită să lase să se instaleze tăcerea în sufletul și gândurile lor. Ca o persoană care utilizez căștile din când în când, spun că există mai multe motivații. Am avut uneori tendință să îmi pun căștile în urechi și să dau muzica tare, pentru că mă temeam de tăcere și de necesitatea de a sta să analizez unele lucruri ce țin de mine, si de ce nu, sa-L aud pe Dumnezeu cum mă mustră. Cred că atunci Îi aud mustrarea cel mai bine, când permit să se facă tăcere.
Pe de altă parte, folosesc căștile și pentru relaxare. Alteori, decât să ascult replici tăioase, aluzii nepotrivite sau discuții care nu mă interesează, prefer să ascult muzică, și să-mi facă bine.
Draga Diana, cred ca este important a vorbi cu Dumnezeu. Cu casti audio sau fara, e mai putin important.
Cat priveste relaxarea, da, dar cu veghe.
Dumnezeu sa te binecuvanteze.
Foarte bine spus!
Multumesc Adela.