In locul altuia

de | 08/02/2013

             Banuiesc ca multi dintre dumneavoastra ati auzit, ati fost invitati sau ati invitat semeni de-ai vostri sa se ” puna in locul ” nu stiu cui, care, nu stiu ce a facut in nu stiu ce situatie.

             Si astfel, nu de putine ori s-a declansat dezbaterea, analiza, cum ca, cel sau cea in cauza nu ar fi trebuit sa se comporte asa, ci altcumva, nu ar fi trebuit sa gandeasca asa, ci altcumva, si cate si mai cate.

             Intrebarea este : Au vreun rost aceste discutii ? Ajuta ele la ceva ? Strica ele ceva ?

             Va ofer cateva posibile raspunsuri, lasand insa lista deschisa completarilor dumneavoastra. 

             Astfel :

nu cred ca un om se poate pune pe de-antregul in locul unui seaman de-al sau, oricata empatie ar fi in masura a genera. Se poate insa, ca experienta similara a celui ce incearca a se pune in locul altcuiva, sa-l faca a-si ” activa” oarecum trairile din bagajul experientelor sael de viata ( de aceasta data poate cu noi intelesuri ).

– nu de putine ori, aceste discutii pun pe ganduri protagonistii dezbaterii ( adica a celor care discuta despre altul / despre altii ). Se pot descoperi in acest fel perspective noi asupra situatiei supuse analizei la care nu s-au gandit sau care au crezut ca nu conteaza in desfasurarea evenimentelor.

– nu de putine ori, aceste discutii obliga protagonistii a-si privi ” inima „ , adica a constientiza daca sunt manati de invidie, de rautate, de gelozie, poate chiar de iubire.

– cu aceasi ocazie protagonistii discutiei isi pot verifica perfomantele sau neperformatele mintii, prin comparatia propriilor constructii logice cu cele ale interlocutorului sau.

– nu de putine ori, asemenea discutii ofera protagonistilor posibilitatea de a-si verifica perceptiile si prejudecatile cu privire la oameni, grupuri, comunitati, fapte, inclusiv la partenerul de dialog.

– nu de putine ori descopera lucruri noi cu privire la persoana, persoanele sau situatiile supuse analizei ; noutati care reconfigureaza fundamental perceptiile initiale cu privire la acestia.

– este posibil de asemenea ca urmare a discutiei vizandu-l ” pe altul ” sa-ti reevaluezi atitudinile, comportamentele, vorbele si faptele din trecut-ati experienta de viata. Este posibil chiar sa initiezi si sa pui in practica atitudini, comportamente si fapte corective  atat cu privire la propria-ti persoana, cat si cu privire la relatiile tale cu semeni de-ai tai.

– este posibil de asemenea sa te imbogatesti. Discutia ca atare ” despre altul sau despre altii ” iti poate aduce atat noi informatii, cat si acces la bagajul de experienta si perspectivele de analiza folosite de interlocutorul tau. Se prea poate ca in lipsa unor asemenea situatii, acest acces intim la personalitatea si experienta seamanului tau in dialog sa nu se fi putut realiza.

                                                                            DAR,

      Toate acestea inseamna, vorbire, inseamna ascultare, inseamna, inima, minte, inseamna responsabilitate atat fata de persoanele implicate in discutie cat si fata de cei sau cele subiect al discutiei, dar mai ales inseamna responsabilitate fata de Dumnezeu.

      Iata de ce, gasesc potrivit a va prezenta mai jos cateva texte biblice, care trebuiesc a fi nu doar cunoscute ci si aplicate atunci cand va aflati intr-o asemenea posibila situatie. Textele prezentate de mine nu sunt singurele cu invatatura din Sfanta Scriptura pe subiectul aflat in analiza noastra, dupa cum la randu-mi imi asum putintele limitate in a intelege si a prezenta invataturi de acest fel in spatiul unei postari pe blog.

 

     Astfel, textele in discutie, asezate nu intr-o ordine a importantei sunt :

Luca 6 : 37 = ” Nu judecati, si nu veti fi judecati ; nu osanditi si nu veti fi osanditi ; iertati si vi se va ierta. „

 

Eclesiastul 1 : 17 = Mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea si sa cunosc prostia si nebunia. Dar am inteles ca si aceasta este goana dupa vant.

                          1 : 18 = Caci unde este multa intelepciune este si mult necaz, si cine stie multe are si multa durere.

 

Eclesiastul 5 : 6 = Nu lasa gura sa te bage in pacat si nu zice inaintea trimisului lui Dumnezeu : ” M-am pripit. ” Pentru ce sa Se manie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale si sa nimiceasca lucrarea mainilor tale ?

                       5 : 7 = Caci, daca este desertaciune in multimea visurilor, nu mai putin este desertaciunea si in multimea vorbelor ; de aceea teme-te de Dumnezeu.

 

Proverbe 3 : 3 = Sa nu te paraseasca bunatea si credinciosia : legati-le la gat, scriele pe tablita inimii tale.

                       3 : 4 = Si astfel vei capata trecere si minte sanatoasa, inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.

 

Proverbe 4 : 23 = Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea ies izvoarele vietii.

                       4 : 24 = Izgoneste neadevarul din gura ta si departeaza vicenia de pe buzele tale.

 

Proverbe 11 : 2 = Cand vine mandria, vine si rusinea, dar intelepciunea este cu cei smeriti.

 

Proverbe 13 : 10 = Prin mandrie se atata numai certuri, dar intelepciunea este cu cel ce asculta sfaturile.

 

Proverbe 12 : 18 = Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare.

 

Proverbe 13 : 20 = Cine umbla cu inteleptii se face intelept, dar cui ii place sa se insoteasca cu nebunii o duce rau.

 

Proverbe 14 : 21 = Cine dispretuieste pe aproapele sau face un pacat, dar ferice de cine are mila de cei nenorociti.

                     14 : 22 = In adevar, cei ce gandesc rau se ratacesc, dar cei ce gandesc binele lucreaza cu bunatate si credinciosie.

 

Proverbe 15 : 18 = Inima celui neprihanit se gandeste ce sa raspunda, dar gura celor rai improasca rautati.

 

Proverbe 15 : 33 = Frica de Domnul este scoala intelepciunii, si smerenia merge inaintea slavei.

 

Proverbe 16 : 18 = Mandria merge inaintea pieirii, si trufia merge inaintea caderii.

 

Proverbe 16 : 23 = Cine are o inima inteleapta isi arata intelepciunea cand vorbeste si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui.

 

Proverbe 17 : 27 = Cine isi infraneaza vorbele, cunoaste stiinta, si cine are duhul potolit este un o priceput.

                       17 : 28 = Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea, si de priceput daca si-ar tine gura.

 

Proverbe 18 : 13 = Cine raspunde fara a fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea.

 

Proverbe 20 : 5 = Sfaturile in inima omului sunt ca niste ape adanci, dar omul priceput stie sa scoata din ele.

 

 Proverbe 23 : 9 = Nu vorbi la urechea celui nebun, caci el nesocoteste cuvintele tale intelepte.

 

Proverbe 24 : 1 = Nu pizmui pe oamenii cei  rai si nu dori sa fi cu ei.

 

Proverbe 24 : 17 = Nu te bucura de caderea vrajmasului tau si sa nu ti se inveseleasca inima cand se poticneste el.

                       24 : 18 = Ca nu cumva Domnul sa vada, sa nu-i placa si sa-si intoarca mania de la el.

 

Proverbe 26 : 27 = Cine sapa groapa altuia cade el in ea, si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste.

 

Proverbe 27 : 2 = Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.

 

Proverbe 27 : 19 = Cum raspunde apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului.

 

Matei 15 : 11 = ” Nu ce intra in gura spurca pe om ; ci ce iese din gura, aceea spurca pe om. „

Matei 15 : 18 = ” Dar, ce iese din gura vine din inima, si aceea spurca pe om. „

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *