Frica de concurenta

             Nu fac parte dintre cei care cred ca nimic nu s-a facut bine in Romania de dupa 1989.

             Dimpotriva, ma umplu de bucurie si speranta cand vad ca am mai trecut un hop, o experienta, o situatie care in loc sa ne faca mai rai, ne face mai buni.

             Dar, in acelasi timp nu pot sa nu veghez atent si constant la ceea ce intarzie sa se intample in societatea romaneasca ; sau la stradania de a intelege de ce nu se intampla ( ceea ce ar fi bine sa se intample ).

             Despre asa ceva doresc a va vorbi in prezentarea de fata – si anume despre o realitate ce explica in mare masura de ce anumite reforme intarzie in societatea romaneasca sau de ce anumite reforme pe hartie intarzie a fi si reforme in teren.

             Astfel spun ca FRICA DE CONCURENTA a unei mase ( inca consistente ) a semenilor nostri a determinat si determina inca in Romania intarzierea multor reforme necesare statului roman, societatii romanesti in general.

             Trecand la concret spun :

– pentru ca le este frica de concurenta de piata multi functionari publici  lucreaza duplicitar – la stat si ” mascat ” la privat – pentru ca nu cumva dezechilibrul privatului sa-i lase descoperiti, dupa cum nu vor rateze oportunitatile din privat. Si atunci se ” securizeaza ” la stat.

             Nu de putine ori, locul de munca de la stat, devine instrument de ” marketing ” pentru clientela din privat.

             De multe ori povestea se prelungeste chiar si dupa varsta pensionarii, combinatiile create fiind de multe ori demne de scenariul unui fim.

– pentru ca le este frica de concurenta, multi angajati la stat care nu au calitatea de functionari publici isi fac ” antrenamentul ” jocului din privat pe banii statului. Daca iese bine, bine, daca nu nu, oricum statul este rezerva de siguranta – statul ii da un salariu fara ai cere vreo performanta, sau se acopera cu hartii. Pana la un punct jocul pare de inteles ; daca insa iei in calcul ca mintea lui nu ii sta la treaba pentru care este platit din bani publici, atunci usor poti avea senzatia de fraier social.

– pentru ca le este frica de concurenta nu putine categorii profesionale incearca si nu de putine ori reusesc sa limiteze accesul in breasla sau sa-si legifereze privilegii, favoruri. Pentru ca situatia sa fie si mai trista, nu putine asemenea situatii le intalnesti tocmai in profesiile care cu mandrie se declara a fi liberale. Povesti – totul se reduce la frica de concurenta si la dorinta lacoma de a ” musca ” cat mai mult si pentru cat mai mult timp din pozitiile astfel privilegiate si ferite de concurenta.

– pentru ca le este frica de concurenta multi fac sau se fac ca fac politica. Cand colo, aceasta ( politica ) nu este folosita decat ca paravan pentru obtinerea accesului si a favorurilor la resursele publice, administrate ( vezi Doamne ) pentru interesul si binele semenilor.

              Din pacate, in vremuri ca acestea ( mai ales in vremuri de criza ), nu putini privati cauta protectie pervers si corupt cumparata in a fi ” primiti ” la oala banului public, care astfel devine  colacul de salvare al insasi afacerii lor. Nici vorba de responsabilitate, nici vorba de prioritati si strategii nationale, nici vorba de interes public.

             Ei bine dragii mei, toti acei semeni ai nostri care sunt parte direct implicata sau parte indirect implicata la asemenea mecanisme de lucru, de viata, sunt practic elemente de rezistenta in calea reformelor ce presupun economia de piata, libera concurenta bazata pe respectarea legii de catre jucatorii economici, competenta, inovatie, eficienta, profit.

             Exista desigur si la un asemenea subiect si multe nuante de care sunt pe deplin constient, dar exista in acelasi timp o realitate care arata ca daca continuam sa ” ne furam singuri caciula ” atunci nu doar ca alteram prezentul dar si ipotecam viitorul in favoarea minciunii.

             Din pacate pentru multi este deja prea tarziu…

             FRICA DE CONCURENTA ESTE O EXPLICATIE IMPORTANTA CARE JUSTIFICA INTEMEIAT LIPSA REFORMELOR NECESARE ROMANIEI SI ROMANILOR.

             Tu ce faci ?

             Concurezi, sau…