Nu exista familie perfecta. In fiecare este sau a fost cate ceva. In fiecare, unul sau alta au fite, momente sucite, exuberanta sau cadere. Nu stii niciodata ce poate sa apara. Se alterneaza intre bucurii, tristeti, sperante si dezamagiri.
Nu exista familie perfecta.
Dar cum am vrea sa fie, sau cum credem ca ar trebui sa arate una de acest fel ?
Probabil ar fi ceva de felul urmator :
– sotul, sau tatal, sau bunicul sau strabunicul debordeaza de calm, intelepciune, toleranta si resurse ( da inclusiv, sau mai ales materiale ). Este rabdator si darnic, mereu dispus sa ierte, sa ajute, sa sustina. Sacul este fara fund.
– mama, sau bunica, sau strabunica debordeaza de calm, de intelepciune, de pricepere in ale casei, de bunatate, de dragoste, de mereu disponibila. Raspunde de caldura caminului si ii cuprinde pe toti in nesfarsita ei iubire.
– copilul, copiii, nepotii sau stranepotii. Sunt sanatosi din totdeauna, nu le-a lipsit niciodata nimic, si-au vazut indeplinite mereu dorintele, nu au facut sau nu fac prostii, si-au gasit jumatatea perfecta, au copii perfecti, au tot ce le trebuie si vor trai fericiti de-a pururi.
– toti cei de mai sus se inteleg de minune, sunt mereu de acord, nu s-au certat niciodata si impreuna sunt un neam adevarat si puternic care va dainui peste ani si ani.
Aceasta e teoria. Sa vedem ce ne arata practica :
– sotul, sau tatal sau bunicul sau strabunicul, a muncit mereu prea mult si si-a cam neglijat din anumite puncte de vedere familia. De fapt, pentru copii el este mereu cel plecat, cel in fata caruia tremuram pentru ca nu stim cum sa-i fim pe plac. Se prea poate in acelasi timp, ca el sa nu se fi stresat cu viata. De fapt greul il duce mama care evident sufera si care tace, dar face. El sta si crede ca i se cuvine. Este insa foarte bun la ceea ce se poate face, sau la ceea ce se putea face si nu s-a facut. Striga nu de putine ori, devine chiar agresiv si pare a nu-i pasa de ce cred si zic ceilalti. De fapt, el cred ca le stie pe toate.
– mama, sau bunica sau strabunica, a facut mereu cate ceva in casa si pentru casa, desi niciodata nu reusea sa-i multumeasca pe toti. Destul de des, sotul sau chiar copiii gasesc a-i reprosa ceva. De regula tace, insa sunt momente cand nu mai poate, explodeaza si devine nu mai putin agresiva in vorbire, poate chiar in fapte. A plans, plange, mai mult in trecut, acum parca din ce in ce mai putin. Incepe a spune ca s-a saturat. Se prea poate insa ca femeia sa astepte mereu. Niciodata nu este suficient si are o parere la aproape orice. Vorbeste mult, de fapt tot timpul. Te intrebi cat mai poate sa cicaleasca si termini prin a renunta tu sa mai gasesti vreun raspuns.
– copilul, copiii, nepotii sau stranepotii, au crescut traind experiente care au ramas drept referinta in ceea ce priveste familia lor si ideea de familie in general. Din pacate, amintirile sunt dominate de neintelegeri, scandal, violenta sau pur si simplu ignorare. Nu de putine ori nu au stiut ce sa inteleaga, iar acum realizeaza ca de fapt nu au inteles prea multe. Constata totusi ca cicatricile ramase pe inima, pe creier si in bagajul amintirilor nu pot fi sterse si incearca a trai cumva cu ele. Nu putini sunt dominati mai degraba de tristete decat de bucurie si stiu mai clar cum nu doresc a fi familia lor decat cum doresc.
Toti spera.
Nu exista familie perfecta.
Exista insa familii care traiesc cu frica de Dumnezeu.
Ele :
– nu sunt lipsite de toane ale unora sau altora
– nu sunt lipsite de probleme de tot felul
– nu sunt lipsite de probleme in comunicarea dintre membrii familiei
– nu sunt lipsite de nevoi
– si ei se imbolnavesc
– si ei mor
Dar,
– ei stiu ca totul i se datoreaza lui Dumnezeu, inclusiv familia lor
– ei stiu ca Dumnezeu este dragoste, dar si ca Dumnezeu este gelos si ne vrea numai pentru El
– ei stiu ca Dumnezeu isi poate lua mana de pe ei si familia lor
– ei stiu ca Dumnezeu vede totul, stie totul, poate totul
– ei stiu ca exista atat ca individ cat si ca familie pentru a-i aduce marire si slava lui Dumnezeu
– ei nu se grabesc a se judeca unul pe altul
– ei stiu ca gandurile, vorbele si faptele lor au si pot avea afect asupra familiei si asupra generatiilor tinere
– ei stiu ca principiul este ascultarea si nu razvratirea
– ei citesc Biblia separat si impreuna si se straduiesc ai folosi invatatura in fiecare aspect al vietii lor
– ei se roaga separat si impreuna multumind lui Dumnezeu si solicitandu-i interventia in fiecare clipa a vietii lor
– ei spera, nadajduiesc la vremea si locul in care nu va fi durere si rautate, probleme si moarte
Ei spera.
Dumneavoastra la ce sperati ?
Ca Domnul sa fie nu doar drept , ci si milostiv .
Amin, draga prietena.
E frumos ce zici tu aici, dar sună a discurs „neo”-protestant. Dacă nu te-aș fi știut dinainte nu aș fi mirat: hm, cu siguranță ceva s-a schimbat în ce te privește. Moșule, mă tem că Dumnezeu nu-i așa de vorbăreț cum le place unora să creadă. Să fii iubit și să te bucuri cum se cuvine de tăcerea plină de mister și fructe oprite, că toate sunt ale vieții. (Viața nu e decât un gen din ceea ce e mort, un gen foarte rar, după cum ne putem da seama…)
Ce surpriza placuta. Da ” mosule ” ceva s-a schimbat. Si ma straduiesc a se schimba cat mai mult dupa Cuvantul lui Dumnezeu. E foarte bine asa, crede-ma.
Si daca nu gresesc, schimbarea la care ma refer te-a cuprins la randu-ti.
Dumnezeu sa te si sa va binecuvanteze frate venit din vremuri de demult.
Daca se poate te-as ruga sa dezvolti un pic idea din fraza „ei stiu ca Dumnezeu este dragoste, dar si ca Dumnezeu este gelos si ne vrea numai pentru El”.
Cu drag Jan.
Dumnezeu este dragoste si numai pentru faptul ca Si-a trimis la moarte pe Fiul sau pentru ca astfel sa avem o sansa, o cale in a spera sa ajungem in Imparatia Lui. Este de asemenea dragoste si pentru faptul ca manifesta atata mila, rabdare si iertare neobosita cu noi pacatosii ; ca de atatea ori ne da mai mult decat meritam.
Pe de alta parte Dumnezeu insusi se declara a fi gelos si ca ne vrea pentru El. Tradus inseamna ca vrea ca fiecare particica din noi si din viata noastra sa-i aduca multumiri, cereri, marire si slava. Sau altcumva, doreste a nu ne lasa furati de diavol, de placeri, de lume, de sangele si carnea noastra pacatoasa. Nu putem singuri nici acest lucru si ca atare si aici avem nevoie de ajutorul, bunatatea si dragostea lui. Marit si slavit fie numele Lui. In veci. Amin.
Mi-am adus aminte de urmatorul text (scuze pt engleza):
In Tao the only motion is returning;
The only useful quality, weakness.
For though all creatures under heaven are the products of Being,
Being itself is the product of Not-being.
Sincer, pe mine cuvantul gelozie ma induce in eroare 🙂 insa tradus ca si dorinta de reunificare capata cu totul alt sens.. cel putin asta inteleg eu.
Nu gresesti Jan. Da, Dumnezeu ne vrea reunificati cu El, dupa ce am parasit calea Lui prin pacatul originar al stramosilor nostri nascuti din pacat. Ne da si pe Singurul Mijlocitor spre Imparatia Lui – Calea, Adevarul si Viata – Domnul Isus Hristos.