Dacă ai ajuns la momentul din viaţă în care te simţi buimăcit de faptul că nu mai ştii cine şi ce eşti, eu zic că poate îţi este de folos această scriere.
Astfel :
Dacă nu mai ştii cine şi ce eşti, se pune întrebarea : Ai ştiut vreodată cine şi ce eşti ?
Dacă nu ai ştiut cine eşti, atunci cum ai trăit ?
Dacă ai ştiu cine eşti, atunci se pune întrebarea : Ce s-a schimbat în tine şi în viaţa ta, astfel încât trebuie să te întorci la o problemă deja rezolvată ?
Oricare ar fi răspunsurile la întrebările de mai sus, întrebarea de actualitate este : Şi acum ce fac ? completată imediat cu : Trebuie să fac ceva ? De unde să încep ?
În cele mai multe cazuri se pare că trebuie făcut ceva ; şi asta pentru simplul motiv că viaţa şi calitatea vieţii tale are de suferit. Este adevărat însă, că sunt şi cazuri în care, nu este neapărată nevoie a se face ceva, starea nefiind altceva decât…o stare…care vine, stă puţin şi pleacă…
De unde să începi, este o întrebare nu mai puţin importantă, cu atât mai mult cu cât se pare că, de ori unde ai începe drumul parcă e blocat. Şi atunci….?
Sunt câteva variante.
Una dintre ele, ar consta să pui pe hârtie ceea ce nu merge în viaţa ta. Este posibil a identifica astfel mai precis cauza sau cauzele stării tale nefericite. Este de asemenea posibil că constaţi că în toate aspectele vieţii eşti dărâmat, nefericit.
O altă variantă ar fi aceea să priveşti spre alţii, consideraţi de tine drept repere ale fericirii, ale binelui. Uitându-te spre ei, speri a identifica ceea ce îţi lipseşte şi ceea ce trebuie să mai faci, să mai adaugi…vieţii tale.
O altă variantă ar fi să vorbeşti despre starea ta cu părinţii, prietenii, soţul, soţia, copiii, nepoţii. E un fel de ajutor cerut, chiar şi numai prin compasiune şi o bănuită empatie.
O altă variantă ar fi să mergi la psiholog. O cale folosită poate de din ce în ce mai mulţi cunoscuţi de-ai tăi, care mai apoi spun că se simt bine… Dacă la ei funcţionează de ce nu ar funcţiona şi la tine ?
O altă variantă ar fi să mergi la biserică, şi asta pentru că ( şi acolo ) acolo merg oamenii când au probleme.
O altă variantă ar fi să te pui în genunchi, în rugăciune şi să iniţiezi un dialog cu Cel care :
* Te-a creat
* Îţi cunoaşte pe de-antregul trupul
* Îţi cunoaşte pe de-antregul inima şi trăirile
* Îţi cunoaşte pe de-antregul mintea şi gândurile
* Îţi cunoaşte pe de-antregul vorba şi fapta
* Ştie de ce Te-a creat
* Ştie pentru ce Te-a creat
* Ştie ce poţi şi ce nu poţi
* Ştie de ce ai nevoie şi când ai nevoie
* E îndelung ( dar nu nelimitat ) răbdător
Partea buna a acestei ultime variante este ca El ştie aceste lucruri şi are încă rabdare cu tine, deşi nu stiu câtă…
Partea mai puţin bună a acestei ultime variante este că tu nu ştii, sau…ai uitat.
Iată de ce, această postare poate fi o aducere aminte pentru cei care au uitat şi o informare pentru cei care nu au ştiut.
În final, o continuare cu sunet. Interpretează un grup de studenţi şi profesori din cadrul Universităţii Emanuel din Oradea, precum si un cvartet de bărbaţi din cadrul corului Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea.
Când nu mai ştii cine şi ce eşti, adu-ţi aminte că Dumnezeu ştie şi aşteaptă ( cât nu ştiu ) să-ţi spună.
Întreabă-L.
Ce-mi place in „scrierile „tale e ca nu dai solutii ci pui probleme/intrebari! E minunat. Pshihoterapeutii/consilierii ar putea folosi cu succes aceste panseuri. Mie imi fac bine desi ma pun pe ganduri!
Draga Magda, de cele mai multe ori raspunsurile potrivite vin ca urmare a intrebarilor potrivite. Atata doar ca, nici intrebarile potrivite nu sunt usor de gasit…
Cu toate acestea ma straduiesc, iar prieteni sensibili si increzatori in mine, precum esti tu, imi sunt de un real ajutor.
Atentia ta ma onoreaza.
Multumesc pentru tot, draga prietena.
Cateva cuvinte care, uneori, inseamna atat de mult. Multumesc!