Cum influenteaza religia, dezvoltarea economica ?
Exact, nu stim.
Stim insa ca, pe parcursul istoriei umane, religia a influentat-o consistent si poate nu ar fi rau, ca si in vremurile noastre, sa o influenteze mai consistent decat o face acum.
De altfel, viata ne arata ca, ( nimic nou sub soare ), in economie din timp in timp lucrurile o iau razna. Printre cauzele des intalnite ale acestor alunecari, gasim :
* dorinta oamenilor, de a avea aici pe pamant – mai mult, cat mai mult, in bani si bunuri materiale ;
* dorinta de avea ” de toate „ aici pe pamant – cat mai rapid ;
* dorinta de muncii cat mai putin, dar cu un castig cat mai mare – chiar speculativ ;
* dorinta de a-si satisface placerile, lipsiti fiind de responsabilitati ;
* dorinta de a fi recunoscuti ( de semeni ) ca avand un anumit statut social ;
Pe de alta parte, viata ne arata ca si in religii lucrurile o pot lua razna. Printre cauzele des intalnite ale acestor alunecari gasim :
* credinta ca unii ( cred ca ) inteleg mai bine decat altii cartile sfinte ( acolo unde este cazul ) ;
* credinta ca starea religiilor, trebuie sa fie : ” care pe care „ – ” ori ei, ori noi „
* credinta ca, unii s-au invechit, au pierdut pasul cu vremurile si astfel se cere o reforma ;
Ma opresc aici cu sinteticele comentarii pe tema, de altfel pretioasa si pretentioasa.
Va invit insa, ( daca gasiti de interes subiectul ) a viziona emisiunea realizata in data de 20 decembrie 2013, in studioul televiziunii Digi24 Oradea la invitatia si in compania distinsa si onoranta a realizatorului Octavian Haragos precum si in calificata prezenta universitara a respectabilului prieten prof.univ.dr.Hatos Adrian – sociolog.
Vizionare placuta.
pacat ca n-ati atins mai mult subiectul comparatiei N-S, V-E, lumea crestina – lumea araba – continentul asiatic – continentul african.
ed ex, pe axa nord-sud (cel putin nordul europei vs sudul europei) – in criza actuala nordicii (prredominant potestanti) cei ‘harnici si economi’, mediocri chiar – toti mijlocii si smeriti – au fost cei cu economii stabile si au imprumutat tarile din euopa de sud (catolici) in risc de default (spania, grecia, italia, etc – cu o populatie si cultura mai predispusa la consum, lacomie, a-ti chefui viata/hedonism si statut social/sa iti expui averea). E si o discutie legata de echilibrul economisire vs. consum: SUA (alti neo-protestanti) tendinta carismatica impinge mai mult spre consum decat economisire, desi istoric vin din backgroundul protestant clasic ce ii invata economisirea, asigurarile, fondurile de investitii. Religia se extinde asupra modului de gandire si a culturii si binenteles ca apoi influenteaza si economia. Axa N-S nu e valabila in coreea, nu stiu in Rusia dc se observa vreo diferenta, cu siguranta in Africa nu e valabila. Mi-a placut comentariul din partea legata de islam, mai e mult de adaugat pe tema asta.
Intr-adevar Paul. Multe perspective ale subiectului nu au fost macar mentionate, daramite atinse si dezvoltate.
Poate cu o alta ocazie.
Pe de alta parte, asa cum ai sesizat, stradania de a intelege impactul credintei asupra comportamentului economic al oamenilor nu este un subiect de neglijat ci dimpotriva el ne ajuta a intelege si a ne intelege.Si cate sunt de inteles…Si cate sunt neintelese…
Iti multumesc pentru atentia acordata gandurilor si muncii mele.
Comentariul si interventia ta ma onoreaza. Este mai mult decat binevenita.
Multumesc.