Nu stim ce este, dar cei mai multi dintre noi am simtit-o sau inca o mai simtim. Cu titlu de exceptie, sunt semeni care nu o mai simt. Pare-se ca le lipseste ” ceva ” pentru a o simti, din motive inca insuficient cunoscute, ci doar banuite.
De fapt, nu de putine ori, ea apare fulgerator, rascoleste si incet, incet sau dintr-o data se ascunde din nou, pentru a reveni cand te astepti mai putin.
Altadata, se instaleaza lent si adanc. Atunci, se comporta precum o gheara care strange incetul cu incetul, spre un final inspaimantator.
Ca totul sa fie tulburator, existenta si constientizarea ei este un semn ca traiesti ; chiar daca nu tocmai bine atunci cand ea isi face simtita prezenta.
E sofisticata si priceputa.
Iti cuprinde cu usurinta trupul, pana la a nu mai reusi sa-l controlezi.
La fel de usor si pervers iti cuprinde mintea pe care ti-o poate domina.
Nu mai putin usor face ce vrea cu sufletul, intr-atat ca te poate face a simti durerea lui fizica.
Mananca orice : secunde, minute, ore, zile, ani.
E peste tot : in indivizi, in familii, in organizatii, in natura, in societate.
Nu are preferinte de varsta. Sunt buni copiii, adolescentii, oamenii maturi, batranii.
Se intelege bine cu : minciuna, violenta, furtul, in toate formele si aplicatiile lor posibile.
Trecerea ei prin viata omului lasa urme, traume si nu putine invataturi. Din pacate, multe din acestea din urma ( invataturile ) unii oameni le uita prea usor. Si repeta…
Multi, incearca sa scape de ea prin…ignoranta.
Nu putini altii prin …ratiune, strategii si medicamente.
Prea putini insa prin Cuvantul lui Dumnezeu.
Frica este ceva special.
Voi ce spuneti ?
http://danghenea.wordpress.com/2013/09/22/iubirea-alunga-frica/#comments
Multumesc Gabi, pentru recomandare.
Frica este unul dintre cele mai distrugatoare sentimente umane. Daca putem scapa de ea? Cred ca mai degraba putem invata sa o controlam. Lipsa totala a fricii este mai degraba un ideal si ne-ar deschide calea catre credinta absoluta in Dumnezeu.
Sa-nvatam a ne administra frica prin Isus si Cuvantul lui Dumnezeu, draga Florin.
„Inceputul intelepciunii este frica de Domnul.”
Aceasta este o forma acceptata a fricii, care face bine mintii, trupului si sufletului.
Nimic de adaugat, Claudiu.
A Domnului fie toata slava, in veci.
Amin.
Consider ca frica este un instrument util in societate.Ganditi-va , daca nu ar fi existat frica , credeti ca istoria omenirii ar fi fost cea pe care o cunoastem ???? Ganditi – va mai bine! Daca Hitler ar fi avut frica de D-zeu ar fi facut ce a facut ? … si asa si cu noi oamenii de rand , daca nu ne-ar fi frica am mai face ceea ce facem zilnic ??? Am merge la timp la servici ? I-am face complimente sotiei sefului, ce idei minunate are ? Desi e proasta de da’ n gropi? Si copilului lui , cat e de destept desi nu stie tabla inmultirii ?
Voi domnilor , ati intoarce capul in stanga cand in dreapta e o femeie ce intrece limitele ratiunii, daca nu ati avea frica de sotie ? … si lista e infinita, daca nu ar exista frica multe ar lua o intorsatura haotica.
Da Hedi, frica este necesara intr-o societate, intr-un individ.
Sa speram insa ca ea este alimentata si supusa Cuvantului lui Dumnezeu.
Oare de ce persoanele mai în vârstă nu au atatea” frici”? Sunt oare mai aproape de Dumnezeu? Daca da putem sa extrapolam si sa concluzionam ca nici copiii nu au atat de multe „frici” ci le dobandesc o data cu trecerea timpului. Si atunci ma intreb eu de unde atatea „frici” ? Raspunsul desigur il gasim în depărtarea societății de valori morale, etice, religioase. ..și multe altele.
Da, Adrian. Explicatiile si practicile deformate legate si cu privire la frica, vin si dinspre societatile ce promoveaza ideea cum ca noi oamenii putem totul si ca nimic nu este interzis.
Fals, nu putem totul, si trebuie sa fie lucruri interzise.
Daca Cuvantul lui Dumnezeu face aceste delimitari, atunci calea e cea potrivita.
Frica este ceva teribil, frica inseamna: teama, stare de neliniste, tulburare provocata de un pericol(fie el real sau imaginar, sau de orice natura), spaima, uneori chiar groaza. Frica e una din cele mai sofisticate si eficiente arme ale lui Satan. Oamenii (cei mai multi) traiesc departe de DUMNEZEU, nu vor sa-L accepte,nu vor sa-L urmeze, si sa se pocaiasca de frica; ce va zice familia, vecinii, prietenii, cunoscutii, voi pierde locul de munca sau afacerea, cercul de prieteni, anturajul, frica de a nu mai fi in centrul atentie(de a nu mai fi aplaudat), frica de a renunta sau a pierde anumite placeri, hobby-uri, si lista ar pute continua. Stiti insa ce este opusul fricii;… este CURAJUL. DUMNEZEU sa ne dea curajul de a-L cauta, de a-L accepta, si de a-L urma, de a trai dupa voia Sa si pentru Gloria LUI, AMIN.(Apropos, exista o frica buna, sanatoasa; frica de DOMNUL, Ecle.12:13)