Nu-mi apartine nimic din ceea ce este scris mai jos, desi cu totul sunt de acord.
Totul apartine lui Dumnezeu si distinsei mele prietene Georgeta Ianc. Ea este cea care a scris randurile, care astfel alcatuiesc continutul postarii de azi, patrunzand adanc in tema atat de complicata a dragostei.
Multumesc si multumim Georgeta.
A Domnului fie toata slava, in veci. Amin.
Tatal e iubire si in iubire vrea sa ne imbrace sufletul.
Dar noi, in nimicniciunea noastra uitam ce este esential in viata. Asa ca nu ” curatam ” panza de paianjen din casa sufletului, dar avem grija sa spalam casa, sa aspiram masina, sa ne ingrijim trupul, dar nu sufletul.
Si intr-o zi simtim ca ne doare ceva in piept. Atat de navalnic.
Poate e momentul sa spalam si casa sufletului. Avem ” detergentul ” la indemana. Nu are reclama la tv, dar e singurul care ajuta cu adevarat – RUGACIUNEA si UMILINTA.
Si atunci poate, vom reusi sa ne transformam si noi in iubire ; si o s-o putem oferi, neconditionat.
Dragostea face miracole. Si nu numai cu noi ci si cu cei dinprejurul nostru.
Lumina Lui ne va spala inima daca cerem asta.
Lumina si pace in suflet, tuturor.