Care este Everest-ul tau ?

             In numarul din luna iunie a anului 2013, revista National Geographic – editia in limba romana a publicat un articol, semnat de Mark Jenkins avand ca titlu : Muntele arhiplin.Cum se pot indrepta lucrurile pe acoperisul lumii. 

            Esenta materialului publicat astfel, este centrata pe cauzele, dar mai ales pe efectele aglomeratiei umane produse zilnic in jurul si pe traseele Everest-ului.

            In fapt, spune autorul ca :

– datorita evolutiei tehnicii si tehnologiei in excaladare tot mai multi oameni isi propun a ajunge pe ” acoperisul lumii ” – muntele si varful Everest. Spre exemplu, in 1963 doar 6 oameni au cucerit varful, pentru ca in primavara anului 2012 – 500 de persoane sa atinga varful.

– datorita indulgentei corupte a autoritatilor nepaleze, activitatea celor ce organizeaza expeditii pe Everest se desfasoara haotic si constient necontrolat – manati fiind doar, de castigurile banesti realizate pe seama organizarii expeditiilor. De altfel, afacerea e foarte banoasa – fiecare alpinist platind intre 30.000 si 120.000 de dolari ca sa ajunga pe munte. 

– datorita imbunatatirii prognozelor meteo, varful este atacat in acelasi timp de mase mari de alpinisti. Se ajunge astfel ca pe multe portiuni ale traseelor acestia sa trebuiasca a sta efectiv la coada, sau sa mentina ( ca pot sau nu ) cadenta impusa de siruri lungi formate de alti asemenea lor. Desigur ca nu toti sunt egali in putinte si resurse, si astfel in fiecare zi mor nu putini dintre ei.

 – datorita aglomeratiei astfel create si managementului corupt, defectuos, muntele a ajuns a fi plin de gunoaie, printre care des si usor se gasesc abandonate trupurile celor ce si-au gasit sfarsitul in incercarea lor ambitioasa.

         Desigur, ca in fata unei asemenea realitati, autorul gaseste potrivit a semnaliza realitatea ingrijoratoare cat si nevoia urgenta in a se face ordine in ceea ce ar trebui sa reprezinte o importanta responsabilitate a omului in fata si legat de natura.

          Pentru mine, lectura materialului mai sus individualizat a reprezentat insa si activarea unei alte perspective generate de ceea ce iata se intampla in jurul celui mai inalt varf muntos al planetei.

         Astfel, ma intreb si va intreb :

         De ce tot mai multi oameni vor sa ajunga in aceste vremuri pe Everest ?

         De ce tot mai multi oameni, vor sa-si adauge in palmaresul lor existential pasul si scurta sedere  la 8 mii si ceva de metri ? De ce ?

         Ce le lipseste acestor oameni ?

         Cui si ce vor sa demonstreze acesti oameni ?

         De ce unora din acesti oameni nu le pasa ? Nu le pasa de trupul lor, nu le pasa de viata lor.

         Ce pun mai presus de toate acestea si de ce ?

         Nu stiu, si nu-mi propun a raspunde complet la intrebarile de mai sus ; insa cred ca ne poate fi folositor chiar si stradania de a intelege cat mai mult din aceste neintelesuri ale conditiei umane.

         Cred deci, ca :

– tot mai multi oameni incerca sa ajunga pe Everest datorita faptului ca isi privesc viata ca o suma de casute ce trebuiesc bifate. Se concentreaza atat de mult pe bifare, incat uita constient de ce doresc, de ce fac asta.

– cred de asemenea ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca se afla intr-o competitie permanenta cu ei insisi, cu limitele lor, cu anii lor. Sunt acei oameni care cred ca isi pot forta ‘” dat-ul ” naturii si astfel cred ca ei ca sunt  la carma propriei vieti.

– cred de asemenea ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca ” isi permit financiar ” si vor astfel sa isi faca un cadou. Zic ei poate –  un cadou meritat ; nu de putine ori un cadou mortal.

– cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca nu au sau nu mai au de urcat un alt ” Everest ” in viata lor. Varful devine astfel un motiv pentru a merge inainte, o ratiune de a fi.

–  cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca nu doresc a se uita inlauntrul lor si atunci folosesc un substitut zic ei maret si mobilizator. Acestia uita sau inca cred ca pot fugi de ei insisi.

– cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca nu doresc a-l intalni pe Dumnezeu si astfel se  incapataneaza sa spere si poate chiar sa creada ca pot de unii singuri, ca nu au nevoie de ajutor.

– cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca sunt dominati de mandrie, de orgoliu de dorinta recunoasterii publice. Nu putini dintre acestia au asezat pe altarul vietii lor – propria persoana infometata de sine.

– cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca spera ca o asemenea expeditie ii va lamuri  ce si cum este cu viata. Un fel de ” ce este viata ? „,  ” de ce este cum este viata ? ” si un fel de ” ce sa facem cu ea ? „.

– cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest pentru ca doresc a ” lua a pauza „ in care sau dupa care spera a-si gasi solutiile sau directiile de viitor. Si dintre acestia, unii nu se mai intorc…

– cred ca tot mai multi oameni incearca sa ajunga pe Everest, pentru ca privesc viata ca si pe o aventura. Cucerirea varfului ajunge astfel o noua ocazie ; fatala pentru unii.

 

           Voi ce credeti ?

           Care este Everest-ul tau ?