Pasul inapoi

              De voie, de nevoie, cei mai multi dintre noi alegem sa ” mergem inainte „.

             Adica, zi dupa zi, ” pasim ” voluntar sau manati de oameni si situatii, spre ceea ce devine clipa urmatoare, ziua urmatoare.

              Ne facem planuri, strategii, ne mobilizam si speram…

              Pe drum, gasim satisfactii, intalnim si observam semeni, gasim suparari si infrangeri sau pur si simplu stim ca trebuie sa mergem.

              Toti insa, obosim.

              Toti insa, avem nevoie de odihna.

              Toti insa, avem nevoie de opriri.

              Toti insa, ar fi bine sa facem un pas inapoi. Adica, sa iesim pentru o vreme ” din joc „. Sa facem un pas inapoi, sau in lateral daca vreti, astfel incat sa ” privim ” situatia si tabloul nostru de viata, de context – din afara sa. Sa privim si sa analizam ce vedem, ce intelegem si ce nu intelegem.

              In opinia mea, exercitiul este folositor, desi unii zic ca nu este bine a gandi prea mult si aleg pur si simplu sa actioneze. Ei zic ca fac…, dar la un moment dat, tot se opresc…

              In cele ce urmeaza, am sa va prezint cateva invataturi rezultate din propriile-mi opriri si din cele ale altora. Sper sa va foloseasca.

 

              Astfel, am observat si invatat ca :

 

– lumea isi continua mersul, chiar si daca tu – pentru moment – te opresti ;

– la catava vreme de la ” iesirea ta din decor ” – apar semne de la oameni pentru care tu, oarecum contezi ;

– pricepi mai mult decat in alte dati, in cate aspecte ale vietii esti puternic determinat sau condus de altii, si cat te-ai ignorat sau iluzionat. Iti poti vizualiza astfel si propriile-ti neputinte, propriile-ti ezitari, propriile-ti frici.

– realizezi ca binele poate insemna si mai putin, si nu neaparat mai mult ;

– iti pricepi mai bine relatia : consum – rezultat si descoperi de multe ori ca ai risipit sau te-ai risipit ;

– descoperi cat te-ai neglijat sau pe cine ai neglijat, lasandu-te ” dus ” pur si simplu…

– iti ” vizualizezi ” mai bine personalitatea din perspectiva a ceea ce arati a fi prin fapte si nu din perspectiva a ceea ce pretinzi a fi prin vorbe ;

– te intalnesti in tihna cu micile-ti placeri. Este bine a ramane atent observate si controlate chiar si intr-o asemena stare.

– gasesti explicatii si intelesuri la situatii si evenimente ce pana atunci pareau de neinteles ;

– iti descoperi binecuvantarile si darurile divine ;

– iti descoperi micimea si imperfectiunile morale, atitudinale si de actiune ;

– iti descoperi promisiunile neonorate fata de tine insuti, fata de cei din jurul tau, fata de Dumnezeu ;

– gasesti sensuri si directii de gandire si actiune la probleme ce pana atunci au fost agresate prin rationalitate, dorinta si actiune ;

– descoperi cui trebuie sa-i ceri iertare si de ce. Putini insa o si aplica mai apoi in practica.

– descoperi ca, de mult nu ai vorbit in tihna cu Dumnezeu. Si nu e bine…Roaga-te.

– iti descoperi, lungimea, latimea, adincimea si inaltimea ratacirilor…

 

         Desigur ca, enumerarea de mai sus, nu epuizeaza subiectul propus astazi atentiei, dar poate il deschide…

         Un pas inapoi ?